JAI al Uniunii Europene se reuneşte în zilele de 8 şi 9 iunie 2023, la Luxemburg

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 8 şi 9 iunie 2023, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, spaţiul Schengen, securitatea internă, libertatea mass-mediei în UE, lupta UE împotriva criminalităţii organizate sau siguranţa persoanelor LGBTI în UE, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În ceea ce priveşte politica UE în domeniul migraţiei, principalul obiectiv al preşedinţiei suedeze a UE va fi să se ajungă la un acord cu privire la două dosare esenţiale privind migraţia - Regulamentul privind sistemul de gestionare a situaţiilor legate de azil şi migraţie şi Regulamentul privind procedura de azil. Acest acord ar permite începerea negocierilor cu Parlamentul European. Ambele acte legislative fac parte din Pactul privind migraţia şi azilul, care constă într-un set de propuneri de reformare a normelor UE în materie de migraţie şi azil. Dimensiunea externă a migraţiei, şi anume cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor exercitate de migraţie, va fi, de asemenea, abordată.

În ceea ce priveşte spaţiul Schengen, Consiliul Schengen va discuta despre situaţia generală a spaţiului de liberă circulaţie pe baza Raportului Comisiei din 2023 privind starea spaţiului Schengen. De asemenea, Consiliul va defini priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi va discuta despre monitorizarea regimurilor de călătorii fără viză. Pentru aceste discuţii, Consiliul Schengen se reuneşte în aşa-numitul format de comitet mixt, care include statele membre ale UE şi cele patru ţări din afara UE care fac parte din Acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).

Preşedinţia Uniunii şi Comisia vor informa miniştrii cu privire la lansarea unui Grup de experţi la nivel înalt privind accesul la date pentru asigurarea eficace a respectării legii. Implicaţiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii interne a UE şi a protecţiei temporare pentru persoanele care fug din calea războiului figurează, de asemenea, pe ordinea de zi. Totodată, miniştrii vor fi invitaţi să aprobe concluzii privind consolidarea rezilienţei la nivelul întregii societăţi în contextul protecţiei civile, inclusiv pregătirea pentru CBRN (Chemical, biological, radiological and nuclear defense). Având în vedere creşterea numărului de crize complexe şi de lungă durată, pregătirea în materie de protecţie civilă, inclusiv în ceea ce priveşte incidentele chimice, biologice, radiologice sau nucleare, este esenţială.

Cu privire la libertatea mass-media în Uniune, Consiliul încearcă să ajungă la o abordare generală cu privire la o propunere de act legislativ împotriva acţiunilor strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP). Prin aceasta, UE ia măsuri pentru a consolida libertatea mass-media şi libertatea de exprimare în UE. Scopul propunerii este de a împiedica procedurile judiciare nefondate sau abuzive împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului şi de a stabili norme pentru despăgubiri financiare.

La reuniunea din 8-9 iunie 2023, miniştrii de resort vor lua în discuţie şi lupta UE împotriva criminalităţii organizate. Cele 10 priorităţi ale Uniunii pentru perioada 2022-2025 în materie de criminalitate se bazează pe recomandările identificate în "Evaluarea ameninţării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate şi criminalitatea organizată în UE" (SOCTA UE), elaborată de Europol, şi ţin seama de alte documente strategice, evaluări şi politici.

Nu în ultimul rând, Consiliul intenţionează, de asemenea, să aprobe concluzii privind siguranţa persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană.

În plus, miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la răspunsul judiciar la crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

*•

Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene a avut loc în zilele de 9-10 martie 2023. În cadrul reuniunii, preşedinţia Consiliului a informat miniştrii cu privire la punerea în aplicare a domeniilor prioritare discutate de Consiliu în iunie 2022, precum şi cu privire la acţiunile prioritare confirmate de Consiliu în decembrie 2022. De asemenea, Comisia a prezentat barometrul Schengen +, care urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu a spaţiului Schengen pe baza indicatorilor-cheie.

Tot în zilele de 9-10 martie, Consiliul a aprobat concluzii privind rolul spaţiului civic în protejarea şi promovarea drepturilor fundamentale în UE. Concluziile au subliniat rolul esenţial pe care îl joacă libertatea de asociere în asigurarea unei societăţi democratice şi pluraliste şi în buna funcţionare a vieţii publice. Restricţionările nejustificate ale spaţiului de operare al organizaţiilor societăţii civile şi al apărătorilor drepturilor omului pot reprezenta o ameninţare la adresa statului de drept, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele 4 ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.