Klaus Iohannis a vorbit, la Paris, cu omologul său francez, despre susţinerea Ucrainei şi situaţia de la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni, la Paris, la invitaţia preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la o reuniune de lucru cu mai mulţi lideri aliaţi pentru a discuta stadiul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei şi modalităţile concrete pentru continuarea coordonată şi de o manieră cât mai eficientă a sprijinului acordat Ucrainei, conform Agerpres.

În acest context, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat transmis marţi, şeful statului a atras atenţia asupra implicaţiilor pe care războiul declanşat de Rusia le are asupra securităţii europene şi euroatlantice şi în special asupra securităţii la Marea Neagră, regiune în care efectele conflictului se resimt intens.

La doi ani de la declanşarea războiului, liderii prezenţi au reiterat condamnarea fermă a acţiunilor Rusiei şi şi-au exprimat susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. În egală măsură, liderii au reconfirmat necesitatea de a continua sprijinul militar atât în plan european, cât şi bilateral, fiind discutate opţiunile pentru intensificarea asistenţei acordate Ucrainei.

În cadrul reuniunii au fost abordate, totodată, şi implicaţiile războiului asupra securităţii europene şi euroatlantice, un accent fiind pus pe implementarea deciziilor luate la Summitul NATO de la Vilnius.

Concluzia unanimă a participanţilor la reuniunea de nivel înalt de la Paris a fost aceea că "este nevoie să fie intensificate toate eforturile pentru continuarea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei".

Preşedintele României a salutat iniţiativa preşedintelui francez, care a venit într-un moment în care unitatea şi solidaritatea comunităţii internaţionale în sprijinul acordat Ucrainei sunt mai mult decât necesare. În acest context, Klaus Iohannis a evidenţiat că menţinerea unităţii şi a acţiunii coordonate la nivelul Uniunii Europene şi al NATO continuă să fie aspecte esenţiale.

De asemenea, preşedintele României a prezentat acţiunile şi măsurile pe care ţara noastră le-a întreprins în multiple domenii pentru a ajuta Ucraina, reafirmând şi cu această ocazie poziţia fermă de susţinere a Ucrainei atât timp când va fi necesar.

În ceea ce priveşte implicaţiile războiului asupra partenerilor vulnerabili, Iohannis a subliniat necesitatea menţinerii unei atenţii speciale asupra Republicii Moldova şi a subliniat importanţa reacţiei coordonate de contracarare a acţiunilor hibride din partea Federaţiei Ruse.

Opinia Cititorului ( 12 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2024, 09:33)
Într-o declarație recentă, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a subliniat necesitatea ca Europa să își restricționeze cheltuielile sociale și reducerile de taxe pentru a descuraja o Rusie "mai agresivă". Frederiksen a avertizat că continentul trebuie să evite greșelile anilor 1930 și să își intensifice eforturile în domeniul apărării și securității, cu creșteri prelungite ale finanțării, pentru a contracara o Rusie imperialistă, care a făcut deja Ucraina prima sa țintă.
Ea a subliniat că libertatea vine cu un preț și că Europa trebuie să recunoască că nu a alocat suficienți bani pentru propria sa apărare și securitate. Frederiksen a remarcat că, de la sfârșitul Războiului Rece în anii '90, țările precum Danemarca au redus bugetele militare. Acest lucru a permis realocarea de fonduri către asistența socială sau reducerile de taxe, dar, potrivit premierului danez, în fața unei Rusii mai agresive și a unui mediu geopolitic schimbat, acest model nu mai este sustenabil.
Comentariile liderului de centru-stânga vin în contextul unei preocupări crescânde în Europa cu privire la rapiditatea cu care Rusia se rearmează, permițându-i să atace potențial o țară NATO în câțiva ani. Frederiksen a evidențiat necesitatea unei dezbateri publice despre această schimbare de paradigmă și despre prețul pe care Europa trebuie să-l plătească pentru libertatea sa în contextul geopolitic actual.
Cheltuielile de apărare în Europa au crescut treptat începând cu anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Acest lucru a fost impulsionat și de comentariile fostului președinte american Donald Trump, care a subliniat necesitatea statelor membre NATO de a atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare. Danemarca a majorat semnificativ cheltuielile de apărare pentru a atinge acest obiectiv și discută deja despre necesitatea unor investiții suplimentare în domenii precum războiul cibernetic, inteligența artificială și spațiul.
În concluzie, Frederiksen a subliniat că este responsabilitatea Europei să se protejeze și să fie pregătită să facă față provocărilor viitoare, inclusiv să își apere membrii NATO în fața unui posibil atac din partea Rusiei.
2. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 09:39)
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că trimiterea trupelor occidentale să lupte în Ucraina "nu poate fi exclusă" și că Parisul va renunța la opoziția sa de lungă durată față de achiziționarea de urgență a echipamentelor de artilerie pentru Ucraina din afara UE.
Argumentând că înfrângerea Rusiei este necesară pentru asigurarea "securității colective a Europei", Macron a spus că o întâlnire a 25 de lideri europeni la Paris, în ziua de luni, a subliniat o nouă adâncime a hotărârii occidentale de a ajuta Ucraina, după mai mult de doi ani de război în țară.
"Vom face tot ce este necesar ca Rusia să nu poată câștiga războiul", a spus el reporterilor.
Întrebat dacă trimiterea trupelor occidentale în Ucraina este o opțiune, Macron a declarat că această chestiune a fost discutată la conferință.
"Nu există astăzi un consens pentru a trimite în mod oficial trupe pe teren. Dar în ceea ce privește opțiunile, nimic nu poate fi exclus", a adăugat el, fără a oferi detalii despre țările care ar lua în considerare un astfel de pas.
Macron a declarat că liderii au convenit să înființeze o "coaliție" de țări care vor discuta furnizarea Ucrainei de rachete și bombe cu rază lungă de acțiune.
Această poziție mai agresivă vine în urma rugăminților din partea Ucrainei pentru o intensificare a sprijinului occidental, pentru a ajuta la oprirea unui val tot mai mare de atacuri ruse care au dus la obținerea de teritorii de către Moscova în estul țării, după luni de impas pe câmpul de luptă.
Țările europene sunt tot mai îngrijorate și de riscul revenirii posibile a fostului președinte american Donald Trump la Casa Albă, ceea ce ar putea duce la limitarea sprijinului Washingtonului pentru Ucraina și la slăbirea pactului de apărare al Americii cu Europa.
Există și un sentiment în capitalele europene că Rusia reprezintă o amenințare mai largă, nu doar în Ucraina, și că ar putea invada chiar și state membre NATO din Europa de Est.
Macron a exprimat aceste preocupări pentru a deschide conferința la care au participat cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul olandez Mark Rutte și liderul estonian Kaja Kallas, printre alții.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2024, 09:41)
  ma gandeam , de ce nu il alege Ucraina pe Johanis presedinte?
  Se unesc tarile , vom fi mari ca tara , populime, coruptie, presedinte( vedeti cat de mare e )....
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2024, 13:31)
  Toate la timpul lor,dragă domnule . Probabil a venit timpul și,sub o forma sau alta, așa se va și intîmpla.De altfel, istoria bimilenară a acestei părți din EUROPA,n-a avut niciodată un spatiu de manevră mai bun si mai potrivit decît acum.Pe aceste meleguri de care se face vorbiri intense a domnit CIVILIZATIA CUCUTENI peste 6000 de ani .
3. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 09:42)
Nadia Calviño, noul președinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), și-a exprimat deschiderea pentru finanțarea de noi proiecte nucleare, creșterea investițiilor în domeniul apărării și asumarea unor riscuri mai mari, marcând o schimbare de direcție a celei mai mari instituții financiare multilaterale din lume.
Calviño, fost ministru al economiei spaniol, care a preluat președinția BEI de la germanul Werner Hoyer, a subliniat într-un interviu acordat Financial Times mai multe domenii în care intenționează să se diferențieze de predecesorul său. Hoyer a orientat banca să evite investițiile în noi centrale nucleare și era cunoscut pentru prudența sa excesivă în privința asumării riscurilor.
BEI, care are un bilanț de peste 500 de miliarde de euro, nu este interzisă să investească în energie atomică, dar a evitat proiectele noi de generare nucleară încă din 1987, în parte din cauza opoziției față de această formă de energie din partea țărilor precum Germania.
Calviño a declarat că Europa "trebuie să fie activă pentru că nu poate rămâne în urmă" în ceea ce privește "reactoarele modulare", care sunt încă în stadiul de cercetare și dezvoltare în blocul comunitar. Tehnologia modulară este în prezent operațională doar în China și Rusia, dar mai multe țări, inclusiv Franța, Marea Britanie și SUA, își propun să o implementeze.
Investițiile în energie nucleară și apărare au fost cerute de Franța în schimbul sprijinului său pentru Calviño la conducerea BEI, conform oficialilor UE și ai băncii.
Pe frontul apărării, politica de împrumut permite băncii să investească în articole cu dublă utilizare, cum ar fi dronele cu aplicații militare și civile, dar exclude armele, munițiile și infrastructura militară.
Calviño a promis să raporteze ministrului finanțelor din blocul comunitar în două luni despre "domeniul și definiția tehnologiilor și echipamentelor cu dublă utilizare", într-un compromis cu statele membre care doresc o abordare mai largă în privința finanțării apărării.
Pe de altă parte, BEI a crescut anul trecut finanțarea sa pe mai mulți ani pentru investițiile în apărare de la 6 miliarde de euro la 8 miliarde de euro până în 2027.
Calviño, în căutarea menținerii ratingului triplu A al băncii și a rentabilității, a declarat că intenționează să schimbe proporția împrumuturilor realizate de bancă în raport cu capitalul său subscris, care este în prezent limitat la 250%. Ea se așteaptă ca restricțiile financiare similare să fie eliminate și din BEI, dar această schimbare ar putea întâmpina opoziție din partea Germaniei și altora care consideră că astfel de măsuri ar putea afecta ratingul băncii.
4. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 09:45)
Guvernul ucrainean va lansa în acest an un program de subvenții "Fabricat în Ucraina" în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru a încuraja producția internă de bunuri, în încercarea de a crește veniturile fiscale și de a face economia mai puțin dependentă de ajutorul extern.
Țara afectată de război depinde de sprijinul bugetar al aliaților occidentali pentru a acoperi jumătate din nevoile sale de cheltuieli. În timp ce Rusia a adoptat o politică de substituire a importurilor sub presiunea sancțiunilor occidentale, menținând creșterea economică și veniturile fiscale, multe dintre cheltuielile publice ale Ucrainei duc la achiziționarea de bunuri importate.
"Obiectivul nostru este ca banii ucraineni să rămână în Ucraina și să lucreze în Ucraina", a declarat președintele Volodymyr Zelenskyy la Kiev, luni, la o conferință care a conturat programul de subvenții, cea mai semnificativă viziune economică pe termen lung pe care a prezentat-o de la invazia completă a Rusiei acum doi ani.
Zelenskyy a declarat că programul va consta în linii de credit ieftine și granturi pentru producătorii ucraineni, inclusiv producătorii de armament, precum și stimulente pentru utilizarea materialelor fabricate în Ucraina pentru reconstrucție și rambursări pentru cetățenii care achiziționează bunuri locale.
Bugetul Ucrainei pentru acest an înregistrează un deficit de 43 miliarde de dolari, o mare parte din acesta fiind acoperită de UE și FMI. Dar eșecul SUA de a aproba un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și o întârziere de două luni în aprobarea propriei linii de viață a UE pentru Kyiv de 50 de miliarde de euro pe patru ani au adăugat o urgenta pentru autoritățile din țară să se uite și la soluții interne.
Programul "Fabricat în Ucraina" va prioritiza fabricarea internă a componentelor legate de război, a armamentului și a bunurilor precum echipamentele de dezamorsare și materialele de reconstrucție. Achizițiile de stat în aceste domenii vor necesita ca produsul să cuprindă 20% componente fabricate în Ucraina.
În ceea ce privește inițiativa de rambursare în numerar, care va fi implementată până în iunie, beneficiile vor fi acumulate pe o carte specială care va fi utilizată doar în țară. Inițiativa include și o compensație de 1 miliard de grivne (26 de milioane de dolari) pentru producătorii interni de utilaje agricole.
"Scopul nostru este să schimbăm cu adevărat structura economiei... să creștem ponderea industriei de producție [noastre]", a declarat ministrul economiei Yulia Svyrydenko.
Unele persoane din mediul de afaceri au spus că schema are potențialul de a atrage capital străin. Kostiantyn Yefymenko, directorul executiv al Biopharma, a declarat că, dacă investitorii străini "înțeleg că lucrăm bine aici... nimeni nu va veni aici".
Afacerile din Ucraina au fost afectate de corupție și mită încă de la independența sa, cu instanțele judecătorești și autoritățile fiscale jucând adesea un rol cheie sau chiar conducând schemele. Ca urmare, întreprinderile ucrainene evită în mod obișnuit obligațiile lor fiscale.
Zelenskyy a promis luni că vor fi recompensați doar afacerile care plătesc impozite și nu lucrează cu Rusia și a anunțat o linie telefonică directă care va permite directorilor executivi să semnaleze orice nereguli direct la biroul prezidențial.
"Oricine respectă astfel de reguli ar trebui să primească asistența completă și completă a statului, a tuturor instituțiilor", a declarat Zelenskyy.
5. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 09:49)
Președintele francez Emmanuel Macron a exprimat sprijinul său pentru Ucraina și a subliniat gravitatea situației din țară, sugerând că nu exclude trimiterea trupelor occidentale pentru a ajuta Ucraina în fața invaziei ruse.
Macron a subliniat nevoia de leadership european în sprijinirea Ucrainei, în contextul îndoielilor privind sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Kiev și a intensificării agresiunii rusești în regiune.
În cadrul unei întâlniri cu liderii europeni la Palatul Elysée, Macron a pledat pentru decizii și acțiuni hotărâte în sprijinul Ucrainei și pentru contracararea agresiunii ruse.
În ciuda lipsei de consens cu privire la trimiterea trupelor pe teren, Macron a menționat că ar putea fi posibilă desfășurarea unor forțe militare sau non-militare în Ucraina pentru a sprijini securitatea și dezamorsarea minelor.
Macron a criticat opoziția Germaniei față de obligațiunile de apărare ale UE și a subliniat nevoia de unitate europeană în fața provocărilor prezente.
În plus, Macron a promis sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de arme și muniții, precum și introducerea de sancțiuni împotriva firmelor și țărilor care facilitează furnizarea de piese de armament Rusiei.
6. sinteza
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 10:07)
Sprijinul pentru Ucraina:
Emmanuel Macron, președintele Franței, a subliniat necesitatea unei acțiuni decisive pentru a contracara invazia Rusiei în Ucraina.
Macron a exprimat preocupare cu privire la sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Ucraina și a subliniat importanța unui angajament european puternic, independent de evoluțiile politice din SUA.
El a evidențiat importanța sprijinului militar și economic pentru Ucraina, precum și necesitatea unei abordări diplomatice unite pentru a pune capăt conflictului.
Divergențele cu privire la trimiterea de arme:
Există disensiuni între liderii europeni, în special între Germania și alți aliați europeni, cu privire la trimiterea de arme către Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz a exprimat reticență față de trimiterea de arme, temându-se că acest lucru ar putea escalada conflictul și ar putea afecta relațiile cu Rusia.
Aceste divergențe reflectă tensiunile interne și preocupările referitoare la impactul asupra securității europene și relațiile diplomatice ale UE.
Relațiile Germaniei și ale Poloniei cu Ucraina:
Atât Germania, cât și Polonia au fost implicate în discuții și inițiative pentru a sprijini Ucraina în fața invaziei ruse.
Cu toate acestea, există divergențe între liderii acestor țări în ceea ce privește modalitățile optime de sprijin și abordări diferite cu privire la gestionarea conflictului.
Inițiative și dezbateri europene:
UE a desfășurat dezbateri și a luat inițiative pentru a aborda criza din Ucraina.
De la summituri la întâlniri bilaterale, liderii europeni au căutat soluții comune pentru a sprijini Ucraina, inclusiv prin furnizarea de asistență militară, economică și diplomatică.
Impactul asupra UE și a altor regiuni:
Conflictul din Ucraina a generat discuții ample în cadrul UE și în alte regiuni cu privire la securitatea și stabilitatea regională și globală.
Impactul asupra relațiilor UE-Rusia și UE-SUA, precum și consecințele economice și umanitare ale conflictului, au fost subiecte de dezbatere și preocupare la nivel internațional.
Aceste detalii oferă o imagine mai clară a contextului și a implicațiilor crizei din Ucraina pentru Europa și comunitatea internațională.
7. De ce nu l propune Romania pe Geoana ca sef Nato?
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2024, 12:25)
Miscarea logica esye Geoana sef plin Nato pt continuitate si pt cunoastetea din interior a organizatiei. Chiar daca e cunoscit publicului romanesc nu aduce la presedintie decat cursa inarmarilor, atribuiri directe fara licitatii si fara sprijinul coalitiei. Sa fie recomandat la Nato sper ca nu e tatziu.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.02.2024, 14:25)
00100
9. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 16:00)
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a respins sugestia președintelui francez Emmanuel Macron că trupele NATO ar putea fi trimise în Ucraina.
Scholz a declarat marți că aliații occidentali au "convenit de la bun început... și acest lucru se aplică și în viitor... că nu vor exista trupe terestre, nici soldați pe teritoriul ucrainean care ar fi trimiși acolo de statele europene sau statele NATO".
"Este important să ne asigurăm de acest lucru, iar faptul că am convenit să nu trimitem trupe este în opinia mea un progres foarte bun și foarte important", a spus el într-o călătorie în orașul german din sud-vestul Freiburg.
Scholz a vorbit după ce Macron a declarat luni că trimiterea trupelor occidentale să lupte în Ucraina "nu poate fi exclusă" și că înfrângerea Rusiei este necesară pentru a asigura "securitatea colectivă a Europei".
10. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 27.02.2024, 17:25)
Sinteza a discuțiilor recente arată că Germania, împreună cu alte țări europene, respinge ideea trimiterii de trupe terestre în Ucraina. În loc, se subliniază necesitatea furnizării de arme și echipamente militare către Kyiv. Această poziție a fost exprimată în mod clar de către vicecancelarul german Robert Habeck, care a respins propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a lua în considerare o desfășurare militară în Ucraina. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz și alte lideri europeni au afirmat că țările lor nu au planuri de a trimite trupe în Ucraina, preferând să sprijine eforturile militare ale Ucrainei prin alte mijloace.
În ceea ce privește NATO, alianța a confirmat sprijinul pentru dreptul Ucrainei la autoapărare, dar a precizat că nu există planuri pentru trupe de luptă pe teren în Ucraina. Totuși, s-a sugerat că declarația lui Macron vizează crearea de descurajare și ambiguitate față de Rusia, iar oficialii francezi au menționat posibilitatea implicării trupelor occidentale în misiuni limitate, cum ar fi deminarea sau asigurarea securității frontierelor.
Deși summitul european de la Paris nu a ajuns la un consens în ceea ce privește trimiterea trupelor pe teren în mod oficial, Macron a subliniat hotărârea de a face totul pentru a împiedica Rusia să câștige războiul. Cu toate acestea, Kremlinul a avertizat că un conflict între Rusia și NATO ar fi inevitabil în cazul desfășurării de trupe occidentale în Ucraina, determinând țările NATO să reflecteze asupra potențialelor consecințe ale unor astfel de acțiuni.