"2016 - anul lansării obligaţiunilor ipotecare"

Reporter: În ce punct se află piaţa noastră bancară, în contextul actual mondial?

Sergiu Oprescu: Consider că este nevoie să consolidăm piaţa financiar-bancară din România. Cred că domeniile financiare ar trebui să aibă abordări comune. Piaţa de capital şi sectorul bancar au un interes comun solid - dezvoltarea unei pieţe puternice de obligaţiuni corporative.

Anul acesta se anunţă a fi unul dificil pentru piaţa de capital, care va suferi în mod evident. Cred că aceasta trebuie să vină mai aproape de sistemul bancar şi chiar şi de noi, de ARB, ca să identificăm împreună mecanisme şi oportunităţi de dezvoltare, atât a sistemului bancar, cât şi a pieţei de capital.

Pe partea de infrastructură a sectorului, unul din elementele pe care le văd pentru 2016 este lansarea de obligaţiuni ipotecare. Consolidarea sectorului într-un ritm mai susţinut decât în anii trecuţi este un alt element care estimez că va avea loc în acest an. Segmentul paralel cu piaţa de obligaţiuni ipotecare este o piaţă eficientă de obligaţiuni corporatiste de care e nevoie. Capacitatea de garantare a împrumutaţilor este limitată şi acei clienţi care încep să aibă o evoluţie foarte bună ar putea, la un moment dat, să se împrumute fără colateral, prin emisiuni de obligaţiuni corporatiste, aşa cum se întâmplă în alte ţări.

Cu alte cuvinte, piaţa de capital din ţara noastră ar trebui să contribuie mai mult la intermedierea financiară.

Acum, clienţii au percepţia că un astfel de sistem va fi foarte scump, ASF taxează, iar noi, sistemul bancar, nu suntem suficient de deschişi sau de atenţi către acest subiect.

Peste tot în lume, însă, obligaţiunile reprezintă o alternativă la sistemul de creditare.

Pentru sistemul bancar ar fi importantă dezvoltarea unei pieţe a obligaţiunilor pentru că, la creditare, am avea de-a face şi cu o componentă de lichiditate. Adică astăzi plasez şi mâine pot vinde pe piaţa de capital sau pe pieţele interbancare aceste obligaţiuni. Pentru dezvoltarea unui astfel de segment avem nevoie de agenţii de rating, de multinaţionale cum sunt BERD şi IFC, ca să intervină activ, adică să-şi asume o parte din "costurile" dezvoltării acestei pieţe.

Din păcate, însă, la noi, aceasta este o piaţă subdezvoltată. Suntem la nivelul incipient din punct de vedere al obligaţiunilor corporatiste şi este o ruşine să fim aici după 22 de ani de piaţă de capital în România.

Bursa de Valori Bucureşti şi Asociaţia Brokerilor ar trebui să vină alături de ARB, ca să descifrăm care sunt barierele ce stau în calea dezvoltării sistemului de obligaţiuni.

Este un semnal pe care îl trag pieţei de capital - să identifice anumite produse pe care putem conlucra. Nu este prima dată când ridic acest subiect. Vor fi clienţi care vor "deschide" această piaţă, pentru că şi ei câştigă puţină libertate, şi ei îşi pot răscumpăra respectivele bonduri.

Reporter: Care a fost evoluţia sectorului bancar, în 2015?

Sergiu Oprescu: Cred că anul trecut a fost, în general, mai bun decât 2014, pentru bănci. A fost anul în care piaţa, cel puţin la nouă luni, a arătat profit. Vom vedea ce se întâmplă la sfârşitul anului, pentru că trimestrul al patrulea ar putea aduce unele elemente de noutate, în sensul că marea majoritate a băncilor se pregătesc pentru exerciţiul de testare a băncilor - AQR, care va fi exerciţiul important al acestui an.

Reporter: Se pregătesc băncile pentru aceste teste de stres?

Sergiu Oprescu: Băncile se pregătesc, fiecare dintre ele şi-a desemnat echipe, în funcţie de experienţa personală. Sunt câteva bănci care au trecut prin această experienţă. Alpha Bank este una dintre ele. Fiecare trebuie să-şi desemneze consultanţii şi să vadă despre ce este vorba. În general, toate băncile vor trece prin exerciţiul respectiv, de transparentizare a sistemului. Cred că va fi unul extrem de util, care vine la sfârşitul unui ciclu. Se doreşte şi sper să se şi statueze încrederea în sistemul bancar, din punct de vedere al nivelului de capitalizare şi al solidităţii sectorului, elemente ce vor fi reconfirmate prin AQR. Cred că acest lucru se va realiza prin acest exerciţiu.

Reporter: Cum a evoluat creditarea şi ce perspective are acest segment, ţinând cont de faptul că în Parlament se pregătesc anumite proiecte de lege care să vină în ajutorul consumatorilor, dar şi în contextul în care, din martie, trebuie să implementăm Directiva 17/2014 privind contractele de credit imobiliar?

Sergiu Oprescu: Din punct de vedere al cererii de produse bancare, trendurile care au început în 2015 ne aşteptăm să continue şi în acest an. Anul trecut sistemul a avut o creştere a originării creditului ipotecar de aproape 2,3 ori mai mare, ca volum lunar de credite noi ipotecare acordate, în noiembrie 2015 faţă de media lunară a anului 2008. Acest lucru arată că împrumutul ipotecar a fost unul din motoarele care a funcţionat în toată această perioadă şi care a intrat şi pe un alt palier de stabilitate.

Creditul de consum şi cel adresat întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) funcţionează la randamente mai mici faţă de media anului 2008. Pe creditul de consum, media de credite noi originate în noiembrie 2015 este de doar 55%, raportată la media lunară din 2008. În perioada analizată, creditul acordat IMM a fost la nivelul de 60% din media creditului nou acordat în 2008, în acest domeniu.

Un alt segment pe partea de cerere este creşterea consumului. Ne aşteptăm ca această creştere a consumului să contribuie la evoluţia pozitivă a cererii mai susţinut decât a fost în 2015.

Totodată, ar trebui luat în calcul indicele de utilizare a capacităţilor industriale din România, care, la sfârşitul lui 2015, era la circa 77%, comparabil cu ceea ce se întâmpla în perioada de exuberanţă, când acest indice varia între 76% şi 83%. Acest lucru arată că, la noi, capacităţile de producţie sunt deja utilizate la un nivel superior, ceea ce conduce la ideea că s-ar putea să reintrăm într-un ciclu investiţional, din punct de vedere al business-ului privat.

Să nu uităm că 2015 a fost un an de creştere a cifrei de afaceri a companiilor şi a pieţelor.

În mod normal, aceste evoluţii ar trebui să se vadă în creditare, atât pe partea de cerere, cât şi pe partea de economii.

Reporter: Legat de economii, cât de atraşi mai sunt oamenii de depozitele bancare, în condiţiile în care dobânzile au ajuns aproape de zero?

Sergiu Oprescu: Este adevărat că 2015 a fost un an caracterizat în general de scăderea ratelor dobânzilor, iar acum oamenii sunt în situaţia să-şi caute ţinte investiţionale alternative.

Anul acesta este, la nivel mondial, etichetat ca fiind un an de piaţă de tip "bear", adică predominat de un sentiment negativ cu privire la pieţele de capital în general. Acest sentiment este generat în principal de supraîndatorarea, dar şi de reducerea creşterii economice a Chinei şi de modul în care această situaţie va fi rezolvată. Lumea se aşteaptă ca supraîndatorarea statului chinez să ducă la devalorizarea yuanului, ceea ce va pune presiuni suplimentare mai ales pe pieţele emergente.

În acest context, 2016 este un an în care sentimentul pentru pieţele de capital este mai degrabă unul negativ decât unul pozitiv.

Reporter: Ce oferte fac băncile, în tot acest amalgam de evenimente economice?

Sergiu Oprescu: Este clar că băncile trebuie să vină cu produse din ce în ce mai simple şi transparente în faţa clientului. Există acest proces de simplificare şi transparentizare a produsului.

Când noi gândim un nou produs, încercăm să fie cât mai simplu de transmis şi de înţeles. Cred că fiecare bancă îşi pune aceleaşi probleme când lansează un produs.

Consider că băncile vor fi în căutare de servicii suplimentare, pentru că marjele de venituri au fost erodate în această perioadă. Este nevoie ca băncile să vină cu servicii suplimentare, ca să-şi compenseze tăierea costurilor, pentru că sistemul bancar din ţara noastră şi-a tăiat costurile de maniera cea mai agresivă. În timp ce în ţări ca Polonia şi Cehia costurile cu angajaţii au crescut cu peste 10%, în România acestea au scăzut cu 17%. Toată lumea are sentimentul că noi pasăm asupra clientului toate costurile interne ale băncilor. Realitatea este că noi, ca sistem bancar, în primul rând ne-am ajustat costurile noastre mai mult decât orice alt sistem din regiune.

Reporter: Şi totuşi, sunt foarte puţine persoanele care se arată mulţumite de bănci...

Sergiu Oprescu: Cred că în orice piaţă există o majoritate tăcută, care este cvasi-satisfăcută. Un indicator pe care majoritatea băncilor mari îl calculează este acel "net promoter score", realizat de companii independente de sistemul bancar şi care arată câţi dintre clienţi ar recomanda băncile respective. Acest indicator este destul de ridicat pentru România.

• Oprescu: "Principala cheie în care trebuie citită Directiva 17 este «creditarea responsabilă»"

Reporter: Cum estimaţi că vor fi afectate băncile de prevederile Directivei 17, care urmează să fie implementată şi la noi?

Sergiu Oprescu: Sistemul bancar va fi afectat în următoarea perioadă de două forţe care vor modela, într-o formă sau alta, sistemul - pe de o parte de digitalizare, care este în continuă creştere şi care conduce la o personalizare a ofertei pe profilul de risc al fiecărui client şi, pe de altă parte, de reglementare şi legiferare.

Anul acesta vom fi afectaţi şi de AQR.

Directiva 17/2014 urmează să fie transpusă în legislaţia naţională în acest an. Cred că principala cheie în care trebuie citită Directiva este "creditarea responsabilă". Aici, sistemul este pregătit. Încercăm să venim în întâmpinarea acestei provocări, care este un subiect şi pentru client, întrucât creditarea responsabilă este şi să spui "nu". Sunt convins că vom ajunge la situaţii în care să avem reclamaţii de la client pentru că am spus "nu" în anumite cazuri. Ca bancă, trebuie să ştii câţi bani să dai şi cui, nu trebuie să dai mai mult, chiar dacă cealaltă parte poate doreşte mai mult.

Creditarea responsabilă înseamnă să identifici foarte bine nivelul de risc şi riscul clientului respectiv. Tot timpul trebuie să ai o buclă de feed-back, cu istoricul, cu ceea ce ţi s-a întâmplat şi, când te uiţi, să ştii cum abordezi această creditare responsabilă.

În plus, printre celelalte elemente din Directivă se arată foarte clar că ea nu trebuie aplicată contractelor existente deja la vremea respectivă. Este de urmărit dacă această transpunere se va face conform Directivei sau se va face cu elemente de "inovaţie locală", care vor crea noi dispute şi tabere. Părerea mea este că nu ne fac bine aceste dispute pe termen lung, pentru că, în final, nicio economie din vest pe care noi o admirăm nu se dezvoltă în absenţa unui sistem bancar puternic. Un astfel de sistem presupune ca el să fie bine capitalizat, capabil să acorde împrumuturi, să se ducă pe termene din ce în ce mai lungi şi să crediteze segmente din ce în ce mai diverse ale economiei respective.

• Oprescu: "Am fost extrem de dezamăgiţi de faptul că a fost amânată Legea falimentului personal"

Reporter: Cum vedeţi prorogarea Legii insolvenţei persoanelor fizice?

Sergiu Oprescu: Noi, membrii Asociaţiei Române a Băncilor, am fost extrem de dezamăgiţi de faptul că a fost amânată intrarea în vigoare a Legii falimentului personal, pentru că aceasta rezolva câteva din problemele pentru care noi suntem sancţionaţi mediatic. Reglementarea vine şi în sprijinul clientului, întrucât el trece prin unele filtre, este asistat de un specialist şi noi avem garanţia că nu au loc fraude, iar la finalul etapei de filtrare ştim că avem de-a face cu o persoană pentru care pot fi făcute anumite lucruri, cum ar fi să fie ţinută o perioadă în carantină în conformitate cu legea şi inclusiv să rămână în casa respectivă.

Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de Legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie sau a terenului. Nouă ni se părea că Legea insolvenţei oferă o soluţie mai bună decât Legea dării în plată, asupra căreia nu mai doresc să mai revin, pentru că au fost destule discuţii pe subiect.

În acelaşi timp, am afirmat mereu că trebuie să fie pregătit sistemul administrativ şi judiciar din România pentru trecerea Legii insolvenţei persoanelor fizice, întrucât ea produce efecte operaţionale.

Mie mi s-a părut că managementul acestui proiect pe partea administrativă a fost unul deficitar.

Reporter: Consideraţi că există riscul ca măsura bail-in-ului să fie aplicată şi la noi, acum, că a intrat în vigoare Legea rezoluţiei bancare, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate?

Sergiu Oprescu: Dacă nu ne facem singuri rău prin tot felul de legiferări populiste, sistemul bancar românesc este, astăzi, din punct de vedere al capitalizării şi al solvabilităţii, extrem de robust.

Fiecare punct din capitalul unei bănci poate fi transformat în zece puncte care intră în creditare. La un milion de euro capital înseamnă, simplist vorbind, zece milioane de euro acordate în credite. Băncile comerciale au acest factor de multiplicare, dimensionat administrativ şi reglementat de către banca centrală - singura care emite monedă -, ca să facă faţă la şocuri şi la riscuri.

Reporter: Referitor la această "emisiune de monedă", există o iniţiativă a unui grup de consumatori din Elveţia care urmăreşte să se renunţe la această "emisiune de monedă" şi care priveşte majorarea rezervelor fracţionare. Ce opinie aveţi despre acest proiect?

Sergiu Oprescu: Ei au solicitat ca rezerva pe care băncile o au la banca centrală să fie de 100%, adică toţi banii pe care noi îi primim de la deponenţi să fie depuşi la Banca Naţională. Problema este că dacă iei toţi aceşti bani şi îi duci la Banca Centrală, atunci creditarea se întâmplă de acolo şi, de fapt, nu se mai întâmplă. Va fi un fel de blocaj al sistemului.

Reporter: Credeţi că este posibilă adoptarea unei astfel de iniţiative?

Sergiu Oprescu: Personal, nu cred că este posibil, dar dacă un grup de clienţi dintr-o piaţă de referinţă solicită aşa ceva, vom vedea ce va răspunde Banca Naţională a Elveţiei.

Reporter: Este ca şi cum ne-am întoarce în timp, când doar BNR putea să dea credite...

Sergiu Oprescu: Nu am spus-o eu, o spuneţi dumneavoastră. Dar, sincer, nu cred că acest lucru se va întâmpla.

Reporter: În final, ne spuneţi câte ceva şi despre evoluţia Alpha Bank şi, respectiv, despre situaţia din Grecia, având în vedere că banca pe care o conduceţi este una dintre cele câteva din piaţa noastră cu acţionariat elen?

Sergiu Oprescu: Alpha Bank a avut o supra-subscriere de peste două ori pe emisiunea de actiuni pe care a făcut-o de curând şi este cea care a performat foarte bine în procesul de recapitalizare a sistemului.

În Grecia, momentan este linişte. Riscul pe care îl vedem în următoarea perioadă nu cred că mai vine din Grecia sau din UE, ci dinspre alte piete sau factori de risc, de genul Chinei. Suntem atenţi cum va fi acesta administrat de restul lumii.

Reporter: Mulţumesc!