80.000 de soldaţi ruşi au rămas la frontiera cu Ucraina

Înalţi oficiali ai Administraţiei Biden afirmă că Rusia şi-a retras doar câteva mii de soldaţi de la frontiera cu Ucraina, deşi, luna trecută, Moscova dăduse de înţeles că va reduce tensiunile din această regiune instabilă, scrie The New York Times, conform G4media.

Înalţi oficiali ai Departamentului Apărării au declarat că aproximativ 80.000 de militari ruşi au rămas pe diverse porţiuni ale frontierei cu Ucraina, numărul lor reprezentând în continuare cea mai masivă forţă prezentă acolo după ce Moscova a anexat Crimeea, în 2014.

Armata rusă a ordonat retragerea unor unităţi în cazărmi până pe 1 mai, iar ele chiar s-au îndepărtat de frontieră, după cum afirmă oficialii. Dar multe unităţi şi-au lasat acolo camioanele şi blindatele - semn că ele ar putea reveni dacă preşedintele Rusiei, Vladimir V. Putin, decide să le mobilizeze din nou.

Marţi, preşedintele Biden a declarat că există "speranţe şi aşteptări' în privinţa unei eventuale întâlniri cu Putin în timpul vizitei sale în Europa, programată în iunie, când el va participa la summitul NATO de la Bruxelles. Administraţia şi-a însoţit oferta legată de întâlnire - un simbol important al influenţei crescânde a Moscovei în arena internaţională - cu o înăsprire a sancţiunilor impuse Rusiei din cauza atacurilor sale informatice, din cauza amestecului în alegeri, din cauza ameninţărilor la adresa Ucrainei şi din cauza otrăvirii liderului opoziţiei, Alexei A. Navalnîi.

Oficialii administraţiei afirmă că ei au interpretat prezenţa continuă a trupelor la frontiera cu Ucraina ca pe un mesaj din partea lui Putin care ar consona - sau, de fapt, ar minimaliza - numărul trupelor implicate în manevrele americane şi ale NATO din Europa.

Manevrele coordonate de americani, Defender Europe, au început oficial în cursul zilei de marţi. Ele implică 28.000 de militari din SUA şi din cadrul ţărilor europene aliate, iar manevrele se vor dsfăşura în următoarele două luni pe teritoriul Albaniei şi în ale regiuni din Europa de Est, chiar "la uşa' lui Putin. Iar luna viitoare, NATO va începe noi manevre, numite Steadfast Defender 21, în România şi Portugalia.

Experţi în probleme militare au subliniat că mobilizarea de trupe de către Putin este făcută cu clara intenţie de a fi vizibilă, din dorinţa de "a-şi arăta muşchii', demersul înscriindu-se în modul obişnuit de operare al Kremlinului, mai ales la începutul noii preşedinţii americane.

Oficialii mai spun că se prea poate ca Putin să caute totodată să pună la încercare fermitatea lui Biden. Dar pericolul constă în faptul că orice comasare militară ar putea scăpa de sub control sau ar provoca o criză şi mai gravă.

"În toată această strategie deliberată, există riscul ca lucrurile să meargă prost, iar semnalele să fie greşit interpretate", a declarat Ian Lester, vicepreşedintele Fondului German Marshall. "Un avion ar putea fi doborât. S-ar putea întâmpla ceva".

Oficialii americani spun că nu ştiu exact ce anume vrea să facă Putin prin această mobilizare de forţe sau ce doreşte să dea de înţeles prin a nu-şi duce până la capăt anunţul pe tema retragerii. Această ambiguitate s-ar putea înscrie în calculele liderului rus.

"Au păstrat în regiune o forţă suficient de letală, retrăgându-şi doar o mică parte", a declarat generalul-maior Michael S. Repass, fost comandant, acum în retragere, al forţelor pentru Operaţiuni Speciale ale SUA din Europa, în prezent, consultant pentru operaţiunile speciale ale NATO din Ucraina.

"Asta îmi arată că ei s-ar putea să revină mai târziu, atunci când momentul şi circumstanţele vor fi mai avantajoase pentru Rusia", a mai spus generalul Repass. "Asta o se întâmple din nou".

Joi, secretarul de stat, Antony J. Blinken, se va afla la Kiev "pentru a reafirma sprijinul Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa continuei agresiuni din partea Rusiei", a arătat într-o declaraţie purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Dar, potrivit unor oficiali, Blinken va căuta totodată nişte căi prin care să mai scadă temperatura din regiune. El va vorbi despre ambiţiile Ucrainei de a deveni membră NATO - Kievul doreşte să se alăture alianţei - o decizie care ar provoca furia Moscovei.

"Este aproape sigur că manevrele NATO vor avea o influenţă asupra deciziei Rusiei de a-şi păstra o prezenţă militară semnificativă la frontiera ruso-ucraineană", a declarat James G. Stavridis, amiral în retragere şi fost comandat din cadrul NATO. "Mesajul pe care Vladimir Putin urmăreşte să îl transmită este simplu: Ucraina nu trebuie nici măcar să se gândească să devină membră NATO. După cum nici NATO nu trebuie să îi facă o asemenea ofertă. Orice mişcare în această direcţie va duce la intervenţia Rusiei".

Unii oficiali americani afirmă că mobilizarea de trupe este menită mai ales să demonstreze o ratare din partea Statelor Unite şi a Europei şi să arate clar Kievului limitele sprijinului occidental. Aceiaşi oficiali spun că Rusia doreşte să provoace reacţia Occidentului, dar reacţia acestuia nu va răspunde speranţelor guvernului ucrainean.

Se prea poate ca Rusia să-şi fi atins deja obiectivul. Statele Unite au anunţat că se pregătesc să impună Moscovei noi sancţiuni, exprimându-şi totodată un sprijin puternic faţă de Ucraina. Dar Administraţia Biden nu a făcut niciun pas înainte în privinţa aderării la NATO şi nici nu a sporit semnificativ sprijinul militar oferit Kievului.

Pentru Crimeea, aprovizionarea cu apă rămâne un motiv de fricţiuni. Dacă Rusia pătrunde şi mai mult pe teritoriul ucrainean, Ucraina îşi va pierde controlul asupra reţelelor de apă din Crimeea, întărit de ea după anexarea din 2014.

Înalţi oficiali americani estimează că o tentativă de a-şi păstra controlul asupra apei rămâne un pericol real. Moscova s-a mai jucat cu frontierele şi în alte teritorii ocupate. Forţele ruseşti îşi modifică regulat marja de control asupra unor regiuni ocupate din Georgia.

Dar problema apei mocneşte de şapte ani, iar Rusia nu a făcut niciodată vreo mişcare pentru a controla aprovizionarea cu apă. Ieşirea din Crimeea şi intrarea în alte regiuni de pe teritoriul ucrainean ar provoca o puternică reacţie din partea comunităţii internaţionaale, iar oficialii ruşi vor trebui să hotărască dacă toate astea merită, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere diplomatic.

Andrea Kendall-Taylor, profesor la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană şi fost ofiţer al serviciilor de informaţii specializate în Rusia, afirmă că orice tentativă a Moscovei de a obţine controlul asupra reţelelor de apă ar fi dificilă.

"Asta ar cere ca forţele ruseşti să le preia, să le organizeze şi să-şi menţină controlul asupra lor, ceea ce ar fi costisitor pe termen lung", afirmă ea.

Dna Kendall-Taylor mai spune că Moscova a simţit reorientarea guvernului ucrainean spre o poziţie mai pronunţat antirusească. "În principal, demersurile ruseşti vizează presiuni asupra ucrainenilor, încercând totodată să demonstreze limitele eventualelor eforturi pe care SUA şi Europa le-ar depune în sprijinul Ucrainei", spune ea.

În vederea contracarării Moscovei, Administraţia Biden şi-ar putea spori ajutorul militar acordat Ucrainei. Dar asta, din nou, necesită o mişcare echilibrată, după cum relevă înalţi oficiali ai administraţiei.

Tertipul ar fi o întărire a puterii militare ucrainene astfel încât o invazie a Rusiei să pară ca şi când ar fi greu de iniţiat, dar fără ca armata să fie întărită până într-atât încât Rusia să se simtă ameninţată şi să creadă că trebuie să acţioneze.