A început asamblarea reactorului de fuziune nucleară ITER

Asamblarea reactorului proiectului Iter, un program internaţional care vizează producerea de energie plecând de la fuziunea nucleară, reacţia care alimentează soarele, a început azi în Franţa, conform AFP.

"Cu fuziunea, sectorul nuclear poate fi o promisiune a viitorului" oferindu-ne "o energie nepoluantă, fără carbon, sigură şi practic fără deşeuri", a afirmat preşedintele Emmanuel Macron, într-o înregistrare video difuzată la ceremonia organizată la uzina ITER, în Saint-Paul-lès-Durance (Bouches-du-Rhône).

Comentând acest proiect internaţional lansat de un tratat din 2006 şi care reuneşte 35 de ţări, respectiv întreaga Uniune Europeană (cu Marea Britanie), Elveţia, China, Rusia, India, Japonia, Coreea de Sud şi Statele Unite preşedintele sud-coreean Moon Jae-In a salutat într-un mesaj video "cel mai mare proiect ştiinţific din istoria umanităţii" şi acest "vis împărtăşit de a crea o energie curată şi sigură până în 2050".

Fuziunea hidrogenului ar putea înlocui şi energia nucleară: dacă fisiunea atomului produce deşeuri radioactive timp de zeci de mii de ani, fuziunea hidrogenului nu generează deşeuri, a subliniat Bernard Bigot, directorul general al Iter (International Thermonuclear Experimental Reactor).

Fuziunea va produce şi ea deşeuri radioactive "dar de o activitate mult mai mică decât într-o centrală nucleară", a explicat Igor Le Bars, expert la Institutul de radioprotecţie şi siguranţă nucleară (IRSN).

Un alt avantaj: combustibilii necesari acestei fuziuni, extraşi din apă şi litiu, sunt disponibili şi potrivit lui Bigot, la nivelul "de a asigura un parc de reactoare milioane de ani, un gram de combustibil producând aceeaşi energie ca opt tone de petrol".

În ultimele luni, mai multe componente ale acestui reactor experimental denumit "Tokamak" - cu înălţimea unui imobil de patru etaje şi cântărind mai multe sute de tone - au fost trimise în Franţa din India, China, Japonia, Coreea de Sud sau Italia.

Iar scara de mărime este ameţitoare: cel mai puternic magnet al ITER, cel care va iniţia curentul electric în cadrul plasmei, ar putea ridica singur un portavion.

150 de milioane de grade

Acum, rămâne de asamblat acest puzzle tridimensional, o muncă care ar trebui definitivată în 2024 de cele 2.300 de persoane care lucrează aici.

Imensul reactor ar trebui să permită reproducerea fuziunii hidrogenului care se produce în mod natural în stele: concret, această fuziunea va fi obţinută aducând la o temperatură de 150 de milioane de grade un amestec de doi izotopi de hirdogen transformaţi în stare de plasmă.

ITER ar putea produce prima plasmă la sfârşitul lui 2025 sau la începutul lui 2026 iar reactorul va atinge puterea maximă în 2035.

Reactor experimental, ITERnu va produce energie electrică. Va trebui aşteptat anul 2060, în cel mai bun caz, pentru a avea prima racordare la reţeaua electrică a unui reactor derivat din ITER.

În zona de riscuri, potenţialele consecinţe ale unei dispersări de tritiu (unul dintre cei doi izotopi de hidrogen) în mediu, aceste vor fi "mult mai reduse decât la un reactor nuclear", potrivit IRSN, care a studiat diverse scenarii (cutremur, incendiu ...). "Chiar şi pentru accidentele cele mai grave nu va fi nevoie să fie evacuată populaţia", potrivit lui Le Bars.

Acest "soare artificial" stârneşte însă criticile recurente ale ecologiştilor, care văd în proiect "un miraj ştiinţific fără nicio garanţie a unui rezultate" şi "o groapă financiară", după cum a reacţionat Greenpeace.

Proiectul are deja cinci ani de întârziere iar bugetul iniţial s-a triplat, la aproape 20 de miliarde de euro în prezent.