Academia Română propune naţionalizarea Pilonului II de pensii, impozit progresiv, taxarea giganţilor digitali

Actualizare - Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi membru al Academiei Române, a declarat la Digi 24 că studiul respectiv nu reprezintă poziţia oficială a Academiei Române. "Este vorba despre o cercetare efectuată de unul dintre institutele care se află în subordinea Academiei, dar studiul nu este punctul de vedere oficial al Academiei Române", a precizat preşedintele Consiliului Fiscal.

___

Naţionalizarea banilor de la Pilonul II de pensii (oprirea plăţilor şi orientarea banilor disponibili către susţinerea unor afaceri strategice de stat, se spune în Raport), trecerea la impozitul progresiv pe venituri sau taxarea giganţilor digitali în ţara în care sunt obţinute veniturile sunt doar 3 din propunerile cuprinse într-un Raport publicat de Academia Română, anunţă HotNews.ro.

Drept argument în favoarea acestor măsuri de stânga se aduce nevoia de restructurare fiscală. "Pentru a evita repercusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează în cadrul UE".

Măsuri adoptate de alte ţări aplicabile în România - înfiinţarea unei unităţi guvernamentale şi de afaceri COVID 19 (după exemplul Guvernului danez) în colaborare cu organizaţiile de afaceri relevante şi organizaţiile de pe piaţa muncii pentru a rezolva problemele economice sectoriale.

Printre obiectivele principale ar trebui să se regăsească şi:

MicroFinance Fond cu un prag potenţial de împrumut la 50.000 euro şi cu destinaţia finanţării către micile afaceri familiale;

Oprirea plăţilor către fondurile de pensii din pilonul 2 (2020-2021), economii mari la bugetul de stat; mai mult, orientarea celor 13,5 miliarde de EUR disponibile la Fondurile private de pensii către susţinerea unor afaceri strategice de stat (după exemplu măsurile adoptate de Guvernul finlandez);

Lansarea de bonuri de agrement subvenţionate de la stat pentru a ajuta hotelurile să se redreseze din criză; sprijin turistic (11 milioane EUR). Buget suplimentar pentru implementarea acţiunilor de susţinere a turismului în perioada iunie-septembrie 2020, în cooperare cu companiile aeriene şi organizatorii de turism, precum şi acţiuni de îmbunătăţire a iniţiativelor de atragere a turiştilor în perioada octombrie 2020 - martie 2021 după exemplu măsurile adoptate de Guvernul cipriot)

Amânarea plăţilor fiscale şi a asigurărilor sociale pentru sectorul turistic până la 31 iunie a.c.;

Sectoarele care au fost grav afectate de pandemie (de exemplu, turism, restaurante, spaţii de divertisment, sport, servicii culturale, transport) vor fi scutite de la plata contribuţiilor la asigurările sociale, impozitele pe salarizare impozitul pe întreprinderile mici. Contribuţia angajaţilor va fi redusă până la 30 iulie a.c..

Structura actuală a veniturilor, cu o pondere mai mare a impozitării indirecte şi a contribuţiilor sociale, (structură specifică sistemelor fiscale din ţări aflate în curs de dezvoltare), trebuie orientată spre impozitarea progresivă a veniturilor.

Pentru a evita repecusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează lent totuşi, în speţă din cadrul UE, care urmăreşte:

Revizuirea radicală a impozitării energiei, cu scopul de a descuraja utilizarea combustibililor fosili (motorină, benzină), eliminarea subvenţiilor implicite pentru combustibilii fosili şi a exceptărilor de taxare pentru industriile aviatice şi maritime, care sunt în contradicţie totală cu agenda UE de protecţia mediului, revizuirea radicală a Directivei pentru Taxarea Energiei (Energy Tax Directive), adoptată în urmă cu 17 ani;

Un prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal;

Schimbarea mecanismului de taxare pentru importurile din afara UE, bazat pe componenta de mediu a produselor importate: taxele vor fi mai mari sau mai mici în funcţie de emisiile de carbon emise la producerea respectivelor bunuri - controlul emisiilor interne, dar şi al celor importate - va fi instituită o "barieră de carbon", care să nu afecteze producţia internă europeană, care trebuie să plătească preţul tranziţiei spre o economie verde;

Taxarea companiilor digitale în ţara în care sunt obţinute veniturile - vizând giganţii americani GAFA (Google, Amazon, Facebook şi Apple) şi a altor companii care, de obicei, plătesc taxe în paradisuri fiscale sau ţări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg ş.a. (Notă: iniţiative ale unor state europene-Franţa, Spania, Marea Britanie - au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală).