ACCACE ROMÂNIA:  Cum trebuie declarate veniturile din criptomonede?

Accace România face o analiză în domeniul fiscalităţii criptomonedelor în România şi a celor mai importante prevederi legislative în acest sens. La nivel global, piaţa criptomonedelor este în plin proces de dezvoltare, alături de numărul utilizatorilor, trend care tinde şi mai mult spre o extindere a ariei de utilizare a acestor monede virtuale. În România, începând cu anul 2019, au fost introduse în Codul Fiscal noi reglementări privind impozitarea veniturilor obţinute ca urmare a tranzacţionării criptomonedelor. Astfel, persoanele fizice care obţin acest tip de venituri au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit pe veniturile din alte surse şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), fiecare în cotă de 10%, iar contribuţia de asigurări sociale (CAS) nu se datorează, conform unui comunicat remis redacţiei.

Declararea veniturilor se efectuează prin depunerea anuală a Declaraţiei Unice, începând cu veniturile obţinute în anul 2019. Cota de 10% reprezentând impozit pe venit se aplică asupra câştigului obţinut de individ, respectiv diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie, inclusiv costurile alocabile tranzacţionării de monede virtuale.

Potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţia CASS se va datora în situaţia în care totalul veniturilor obţinute la nivelul unui an fiscal este de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară (în 2021, plafonul este de 27.600 lei), contribuţia de 10% fiind plafonată la această valoare.

Excepţie de la impozitare o fac câştigurile de maximum 200 lei/tranzacţie, condiţia fiind ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească 600 lei.

Plata unor servicii în criptomonede - speţă

Unul dintre cazurile care poate ridica întrebări privind impozitarea veniturilor din criptomonede este cel în care o entitate de tip PFA prestează servicii pentru care este remunerată de către beneficiar în criptomonede şi nu în moneda tradiţională (fiat), deşi valoarea facturii emise se prevede în fiat.

Pentru a exemplifica cât mai exact, Mădălina Bădescu, Tax Manager Accace România, prezintă următoarea speţă: "Luăm în considerare exemplul în care entitatea prestează servicii recurente, iar, conform unui contract, emite lunar o factură de 1000 euro, plata urmând să se efectueze în 1000 de criptomonede cu o valoare iniţială de 1 euro. Menţionăm că beneficiara serviciilor este o entitate care deţine o platformă de tranzacţionare, unde aceste criptomonede pot fi convertite ulterior în fiat, valoarea acestora fluctuând în mod continuu."

Astfel, potrivit Codului Fiscal, o entitatea de tip PFA va impozita veniturile obţinute prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, unde acesta se determină ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile aferente. Mai departe, urmărind prevederile în materie, se observă că venitul brut face referire la sumele încasate efectiv la nivelul entităţii.

În exemplul oferit de Accace, există o facturare lunară în moneda euro, însă o încasare efectivă în fiat se va putea recunoaşte abia la momentul tranzacţionării criptomonedelor oferite ca metodă de plată a facturii şi a obţinerii unui venit efectiv încasat de către entitate. Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că prin termenul de "încasat" s-ar putea deduce că sumele ar trebui să apară efectiv în contul bancar al entităţii şi nu să rămână sub forma unui credit pe platforma de tranzacţionare a criptomonedelor.

Potrivit reprezentanţilor companiei, în această situaţie, un subiect de discuţie ce ar putea apărea în interacţiunea cu organele de control este dat de momentul impozitării veniturilor la nivelul PFA, în situaţia în care respectiva entitate de tip PFA alege să tranzacţioneze criptomonedele - obţinute ca metodă de plată a facturilor emise - în anul fiscal următor anului de prestare a serviciilor.

"În opinia noastră, există argumente legislative pentru a susţine că impozitarea ar trebui efectuată în anul fiscal în care respectivele criptomonede sunt tranzacţionate într-o monedă tradiţională recunoscută de Banca Naţională a României, iar suma aferentă este încasată de entitate în contul său bancar. Estimăm, însă, că eventualele clauze contractuale ar putea atrage interpretarea conform căreia declararea să se efectueze pe baza facturilor emise, iar, ulterior tranzacţionării de criptomonede, în cazul în care valoarea tranzacţionării depăşeşte valoarea facturată pentru prestarea de servicii, să aibă loc o nouă declarare pentru diferenţă, de data aceasta la nivel de persoană fizică pentru veniturile din alte surse", a declarat Mădălina Bădescu, Tax Manager, Accace România.