ACCEPTAREA ISTORIEI Germania şi Austria au supărat Turcia

Contestarea unor evenimente istorice, intens mediatizată în ultimele zile, a ajuns într-o nouă fază, aceea în care adoptarea unor poziţii tranşante de către conducerea unui stat duce la răcirea relaţiilor cu un altul. După ce Papa Francisc a redeschis subiectul delicat al evenimentelor de acum 100 de ani în care 1,5 milioane de oameni au murit, în special armeni, iar autorităţile turce au răspuns virulent, două state europene au luat poziţie vizavi de acest subiect.

Parlamentarii austrieci au condamnat "genocidul" armean, săptămâna trecută înaintea comemorării a 100 de ani de la masacrarea armenilor de către Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, relatează site-ul TheLocal.at, citat de Mediafax. Liderii celor mai importante şase partide austriece au dat un comunicat în care afirmă că Austria, în calitate de fost aliat al Imperiului Otoman, avea "datoria de a recunoaşte şi condamna aceste evenimente îngrozitoare drept genocid": "Este datoria Turciei să înfrunte capitolul întunecat şi dureros din trecutul său şi să recunoască drept genocid crimele comise împotriva armenilor în timpul Imperiului Otoman". Aceştia au cerut Turciei, care respinge folosirea acestui termen, să îşi asume responsabilitatea pentru rolul său în masacrarea armenilor. În Parlamentul Austriac s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor, iar preşedintele acestui for, Doris Bures, a declarat că data de "24 aprilie 1915 marchează începutul persecuţiilor, care s-au încheiat cu un genocid". Ministrul armean de Externe, Edward Nalbandian, a afirmat că autorităţile de la Erevan salută decizia Austriei. Aceste reacţii au deranjat Guvernul de la Ankara, care a reacţionat şi după ce Parlamentul European a solicitat Turciei să recunoască genocidul.

Mai mult, Germania, ţara europeană unde locuiesc cei mai mulţi etnici turci, aproximativ 3.000.000, a avut o reacţie pe acest subiect, recunoscând în mod public genocidul. Preşedintele Joachim Gauck a vorbit chiar despre o "posibilă complicitate" a Germaniei în această crimă atribuită aliatului său otoman în timpul Primului Război Mondial: "Printre noi trăiesc urmaşi ai armenilor şi turcilor, fiecare cu istoria lor. Dar, pentru o coabitare paşnică, este important ca noi toţi să ne referim la aceleaşi principii explicative atunci când este vorba despre memorie". Joachim Gauck şi-a asumat riscul unei răciri cu Turcia, chiar dacă până acum Berlinul a încercat să evite abordarea acestui subiect. Istoricul german Rolf Hosfeld şi-a exprimat nedumerirea într-un interviu acordat postului naţional austriac, vizavi de faptul că ţara sa are nevoie de atât de mult timp ca să recunoască genocidul, odată ce numeroase documente arată că Germania imperială se afla, de fapt, în centrul a ceea ce se întâmpla. Turcia respinge cu vehemenţă termenul de genocid, recunoscut de numeroase ţări, şi-i denunţă pe toţi cei care-l folosesc.

Vinerea trecută, Armenia a comemorat o sută de ani de la masacrarea unui milion şi jumătate de armeni în prezenţa preşedinţilor Rusiei, Vladimir Putin, şi Franţei, Francois Hollande, dar şi a altor înalţi oficiali din alte state. Preşedintele Armeniei, Serge Sarkissian, i-a cerut omologului său turc, Recep Erdogan, să profite de această dată simbolică pentru a normaliza relaţiile dintre cele două ţări, să recunoască genocidul şi să deschidă frontiera comună.