Acord pentru "sănătatea" oceanelor, după un deceniu de negocieri

Ani de discuţii au fost finalizaţi cu un acord. Problemele de mediu ridică, adesea, bariere greu de trecut. Statele membre ONU au ajuns în sfârşit la un acord istoric pentru protejarea oceanelor lumii, după 10 ani de negocieri. Tratatul (The High Seas Treaty) plasează 30% din mări în zone protejate până în 2030, cu scopul de a recupera biodiversitatea marină. Acordul a fost încheiat după o rundă de 38 de ore de discuţii, la sediul ONU din New York. Negocierile fuseseră blocate ani de zile din cauza neînţelegerilor privind finanţarea şi drepturile de pescuit. Ultimul acord internaţional privind protejarea oceanelor, Convenţia ONU privind dreptul mării (UN Convention on the Law of the Sea), fusese semnat în 1982. Acordul respectiv stabilea o zonă numită "marea liberă" - ape internaţionale în care toate ţările au dreptul de a pescui, de a naviga şi de a face cercetări - însă doar 1,2% din aceste ape erau protejate. Fauna marină aflată în afara acestor zone protejate era expusă riscului ca urmare a schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv şi a traficului maritim. În ultima evaluare privind speciile marine la nivel global s-a constatat că aproape 10% sunt în pericol de dispariţie, potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). În aceste noi zone protejate, stabilite prin tratat, vor fi impuse limite în ceea ce priveşte pescuitul, rutele maritime şi activităţile de exploatare, cum ar fi mineritul la mare adâncime. Organizaţiile de mediu şi-au exprimat îngrijorarea că procesele de exploatare ar putea afecta zonele de reproducere a animalelor, ar putea crea poluare fonică şi ar putea fi toxice pentru viaţa marină. Minna Epps, directoarea echipei UICN Ocean, a declarat că principala problemă avută în cadrul negocierilor a privit împărţirea resurselor genetice marine, materiale biologice provenite de la plantele şi animalele din oceane care pot fi folosite în diverse scopuri, cum ar fi pentru produse farmaceutice, în procese industriale sau în industria alimentară. Naţiunile mai bogate beneficiază în prezent de resursele şi de finanţarea necesare pentru a explora adâncurile oceanelor, însă naţiunile mai sărace au vrut să se asigure că orice beneficiu găsit este împărţit în mod egal. Laura Meller, activistă pentru oceane din cadrul Greenpeace Nordic, a felicitat ţările pentru că: "au lăsat la o parte divergenţele şi au oferit un tratat care ne va permite să protejăm oceanele, să ne consolidăm rezilienţa la schimbările climatice şi să protejăm vieţile şi mijloacele de trai a miliarde de oameni. Este o zi istorică pentru conservarea mediului şi un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii şi a oamenilor poate triumfa asupra geopoliticii". Reprezentaţii statelor vor trebui să se întâlnească din nou pentru a adopta în mod oficial acordul şi ulterior vor avea mult de lucru înainte ca tratatul să poată fi pus în aplicare. Potrivit AFP, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a felicitat pe delegaţii prezenţi la sediul organizaţiei din New York, salutând o "victorie pentru multilateralism şi pentru eforturile globale de a contracara tendinţele distructive care ameninţă sănătatea oceanelor, acum şi pentru generaţiile viitoare".

Uniunea Europeană a salutat, de asemenea, acest "pas crucial în direcţia conservării vieţii marine şi a biodiversităţii care sunt esenţiale pentru noi şi pentru generaţiile viitoare", prin intermediul comisarului european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius.