Acordul "anti-Brexit" susţine lira

Actualizare 10:17 Primarul Londrei Boris Johnson susţine ieşirea Marii Britanii din UE

Primarul Londrei, conservatorul Boris Johnson, şi-a exprimat duminică nemulţumirea faţă de acordul convenit de premierul David Cameron cu liderii europeni şi a anunţat că se alătură taberei politice care susţine Brexitul (ieşirea Marii Britanii din UE), transmit agenţiile internaţionale de presă.

În opinia sa, Cameron nu a reuşit să obţină o reformă fundamentală a Uniunii Europene, de altfel obiectivul enunţat de premierul britanic când şi-a formulat solicitările de a căror îndeplinire a condiţionat sprijinirea rămânerii în UE la referendumul programat pentru 23 iunie, informează Bloomberg.

"Ţinând cont de timpul pe care l-a avut, (David Cameron) s-a descurcat bine (...) Dar cred că nimeni nu poate pretinde că acest acord este o reformă fundamentală a UE sau a relaţiei dintre Marea Britanie şi UE", a explicat Boris Johnson într-o declaraţie dată presei în faţa casei sale din Londra.

Prin urmare, el a precizat că de acum înainte va susţine platforma "Vote Leave EU", respectiv tabăra politică ce sprijină ieşirea din UE.

Uniunea Europeană "erodează suveranitatea naţională (...) şi este un proiect politic care nu mai funcţionează, iar acum riscă să iasă de sub controlul democratic", a mai spus primarul Londrei, care aspiră să ajungă premier după ce actualul şef al executivului îşi va fi încheiat mandatul, transmit sursele citate

"Ultimul lucru pe care l-aş fi dorit este să fiu împotriva lui David Cameron sau partidului, dar, chiar dacă nu-mi place, cred că nu am de ales", a continuat Boris Johnson, ţinând să adauge că, în perioada premergătoare referendumului, nu va participa la dezbaterile televizate împotriva partidului său.

David Cameron a condiţionat susţinerea unui vot favorabil rămânerii în UE la referendum de acceptarea de către partenerii europeni a unor reforme menite să consolideze suveranitatea statelor blocului comunitar, în detrimentul actualei politici federaliste de adâncire a integrării europene, aminteşte AFP.

El a cerut în special dreptul de suprimare temporară a ajutoarelor sociale pentru imigranţii noi veniţi din alte state ale UE, repatrierea unor atribuţii decizionale dinspre Comisia Europeană către statele membre şi renunţarea la principiul adoptării monedei euro de către toate statele blocului comunitar, ultima cerere având în vedere mai ales deconectarea City-ului (centrul financiar londonez) de regulile europene, precizează sursa amintită.

Conform acordului final încheiat vineri la Consiliul European, el a primit promisiunea că Marea Britanie va fi exceptată de la participarea la o "Uniune tot mai strânsă". Printre concesiile care i s-au mai făcut se numără şi posibilitatea ca Marea Britanie să suspende timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigranţii comunitari noi veniţi, această aşa-numită 'frână de urgenţă' putând fi aplicată într-un interval de cel mult şapte ani.

Cameron s-a declarat mulţumit de acord. Însă politicienii britanici eurosceptici, precum şi o parte a presei, îi reproşează că a obţinut prea puţin. El a acordat membrilor cabinetului său libertatea de a susţine orice tabără doresc în campania de dinaintea referendumului. Majoritatea miniştrilor au declarat că susţin rămânerea în UE. Însă cinci dintre ei au anunţat că se alătură platformei "Vote Leave EU", scrie presa internaţională.

(I.D.)

----

Lira sterlină s-a apreciat uşor vineri, în a doua parte a zilei, pe pieţele externe, odată cu apariţia semnelor privind un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe marginea evitării Brexit-ului (ieşirea Regatului Unit din UE).

Lira a urcat cu 0,5% la închiderea sesiunii de tranzacţionare de vineri, la 1,4406 dolari. Mai devreme, însă, lira a fost vândută în mod agresiv, în condiţiile în care, la Bruxelles, se derula cea de-a doua zi a summit-ului pe marginea Brexit-ului.

La vremea la care a fost consemnat declinul monedei, Ipek Ozkardeskaya de la "Capital Group" din Londra, spunea: "Nici măcar cifrele privind evoluţia solidă a vânzărilor retail din ţară nu au susţinut lira în această dimineaţă (n.r. - vineri). Riscurile politice sunt greu de evaluat la acest moment, astfel că este scăzut apetitul pentru construirea de poziţii lungi sau scurte noi pe liră, înainte să se clarifice situaţia ţării ".

Vineri, după închiderea pieţelor financiare, liderii din ţările membre ale UE au convenit, în unanimitate, un pachet de măsuri menite să păstreze Marea Britanie în blocul comunitar.

David Cameron, premierul de la Londra, a declarat, vineri seara, că a obţinut un acord care îi conferă Regatului Unit "un statut special în Uniunea Europeană".

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat: "Am ajuns la un acord cu caracter legal, ireversibil, acceptat de toate cele 28 de state UE, un acord care consolidează statutul special al Marii Britanii în Uniunea Europeană. Sunt profund convins că Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană şi că Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie. Însă, decizia finală va aparţine poporului britanic (...) Suntem pregătiţi să sacrificăm o parte a intereselor pentru binele comun, ca să dăm dovadă de unitate.

Acordul UE - Marea Bitanie răspunde tuturor preocupărilor exprimate de premierul David Cameron, fără să compromită valorile fundamentale ale UE".

Analiştii financiari sunt de părere că, deşi decizia UE în favoarea Marii Brianii va susţine lira sterlină, orice apreciere va fi de scurtă durată, în condiţiile în care va urma o perioadă de campanie pentru referendumul din Marea Britanie pe marginea aşa numitului Brexit, care va pune presiune pe monedă. Chiar dacă UE a ajuns la un acord cu Regatul Unit, decizia finală privind rămânerea sau ieşirea din UE va aparţine poporului britanic.

În opinia specialiştilor, cel mai mare risc îl reprezintă, pentru evoluţia lirei, impactul pe care îl va avea ideea unei eventuale ieşiri a ţării din UE asupra investiţiilor străine directe în Marea Britanie. Un raport Woodford Funds atrage atenţia: "Principala temere pare să fie că, dacă Marea Britanie va vota să iasă din UE, intrările de investiţii străine directe vor seca, iar companiile-mamă ar putea să închidă afacerile şi să mute producţia, respectiv birourile în alte ţări".

Un sondaj Bertelsmann Foundation realizat recent pe un eşantion de 700 de companii cu sediul în Marea Britanie arată că 80% dintre acestea vor să rămână în Regatul Unit, iar 30% spun că un eventual Brexit va genera pierderi de locuri de muncă.