Actualizare 16:42: Ministrul german al finanţelor: "Nu sunt îngrijorat de situaţia Deutsche Bank "
În contextul în care Deutsche Bank riscă să "explodeze" şi acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scăzut puternic, nu există decât un singur mod de a şti cât de reală este o criză... atunci când oficiali ai guvernului neagă situaţia, transmite zerohedge.com.
Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, spune că nu este îngrijorat de situaţia Deutsche Bank.
"Nu, nu am nicio îngrijorare cu privire la Deutsche Bank ", a declarat Schaeuble, la Bloomberg Television după conferinţa de presă de la Paris.
(A.L.)
---------------------------
Actualizare Deutsche Bank îşi estimează capacitatea de plată pentru 2016 la 1 miliard de euro
Deutsche Bank a fost nevoită să asigure investitorii că îşi poate plăti obligaţiile în 2016 şi 2017, după picajul de 10% al acţiunilor.
Potrivit comunicatului băncii, citat de Zerohedge.com, capacitatea de plată a Deutsche Bank pentru 2016 este estimată la aproximativ 1 miliard de euro, suficient pentru a plăti obligaţiile de plată negarantate (AT1) de aproximativ 0,35 miliarde de euro, la 30 aprilie 2016.
Capacitatea de plată pro-formă estimată pentru 2017 este de aproximativ 4,3 miliarde de euro, înainte de impactul rezultatelor operaţionale din 2016. Acest lucru se datorează, în parte, unui anticipat impact pozitiv de aproximativ 1,6 miliarde de euro de la finalizarea vânzării de 19,99% din acţiunile Hua Xia Bank şi altor rezerve de aproximativ 1,9 miliarde de euro disponibile pentru compensarea pierderilor viitoare, potrivit băncii.
(A.A.)
---------
Problemele bancare din Europa sunt asociate, de obicei, cu nume de la periferia zonei euro. Ceea ce se întâmplă acum cu Deutsche Bank (DB), cea mai mare bancă din Germania, arată, însă, că iluzia stabilităţii financiare din nucleul zonei euro pare să se apropie de final.
Publicarea rezultatelor financiare preliminare pentru 2015 de către DB, care includ o pierdere record, nu a făcut decât să accentueze îngrijorarea cu privire la sănătatea sistemului bancar european.
Şi astfel a început o nouă etapă a căderii burselor europene, pe fondul creşterii exponenţiale a aversiunii faţă de riscul din sistemul financiar.
Cotaţiile CDS pentru băncile europene de importanţă sistemică arată accentuarea îngrijorării referitoare la extinderea contagiunii, fenomen reflectat de cel mai important avans al acestor cotaţii din ultimii cinci ani.
Pentru Deutsche Bank, cotaţiile CDS au crescut de peste două ori în ultima lună şi au depăşit recent pragul de 200 puncte de bază, conform datelor de la Markit.
În aceste condiţii au apărut primele semnale pe piaţă cu privire la aplicarea procedurii de bail-in pentru gigantul bancar german. "Se pare că există mai multe pariuri referitoare la incapacitatea DB de a atrage capital suplimentar, urmată de aplicarea unor haircut-uri până la nivelul depozitelor", scrie Zerohedge.
Investitorii în obligaţiuni convertibile emise de DB sunt deja afectaţi. Pentru consolidarea capitalului, DB a atras echivalentul a 3,5 miliarde de euro în luna mai 2014 prin intermediul a trei emisiuni de obligaţiuni convertibile în euro (1,75 miliarde la un cupon de 6%), dolari (1,25 miliarde la un cupon de 6,25%) şi lire sterline (650 milioane la un cupon de 7,125%).
Conform noilor reglementări europene, sursele atrase cu ajutorul acestor obligaţiuni subordonate (n.a. cunoscute sub numele de CoCo) pot fi utilizate pentru consolidarea capitalului de rang I al unei instituţii financiare.
Obligaţiunile CoCo emise de către Deutsche Bank nu au maturitate şi pot fi convertite în acţiuni dacă rata de adecvare a capitalului scade sub un anumit nivel. O altă opţiune specificată în prospectele de emisiune este şi ştergerea completă a datoriilor reprezentate de aceste obligaţiuni.
Preţul acestor instrumente de capitalizare s-a prăbuşit de la începutul anului, ajungând până la 75% din valoarea nominală în cazul obligaţiunilor emise în euro (vezi graficul din pagina 1).
Declinul a fost determinat de incertitudinea cu privire la plata cuponului, pe fondul nenumăratelor procese în care este implicată banca germană.
Pe lângă "amenzile" plătite pentru manipularea cursurilor valutare, a dobânzilor de referinţă sau a preţurilor materiilor prime, Deutsche Bank se confruntă cu noi pierderi majore, în urma acuzaţiilor de încălcare a datoriei fiduciare în ceea ce priveşte administrarea titlurilor securitizate pe baza creditelor imobiliare rezidenţiale, conform unei analize de la Zacks Equity Research.
Într-un proces din Statele Unite, banca este acuzată că nu şi-a îndeplinit datoria fiduciară în calitate de administrator a 10 vehicule speciale de securitizare a creditelor ipotecare rezidenţiale, iar investitorii au înregistrat pierderi de 3,1 miliarde de dolari.
Analiza de la Zacks Equity Research a fost preluată de Yahoo!News şi comentariul de pe marginea ştirii este edificator cu privire la perspectivele marii bănci germane.
Un acţionar DB, care a "beneficiat" şi de administrarea unei moşteniri de către aceeaşi bancă, consideră că instituţia financiară nu este decât "o mare firmă de avocatură, care are şi o mică subsidiară bancară", fiind implicată în peste 8.000 de procese. "Acţionarii sunt jefuiţi pe nenumărate căi", se mai arată în comentariul de la Yahoo!News, care lansează şi o întrebare fundamentală pentru viitorul băncilor europene: "Unde sunt bancherii cinstiţi şi etici din Germania?"
Răspunsul la această întrebare depinde exclusiv de atitudinea băncilor centrale, care oferă nemeritat un cec în alb oricărei bănci "de importanţă sistemică", dar şi de guvernele dependente de împrumuturi.
Va mai reuşi Mario Draghi să liniştească pieţele, după ce efectele promisiunii din 2012, conform căreia BCE "va face totul" pentru apărarea monedei unice europene, s-au evaporat?
Este aproape sigur că va încerca, dar condiţiile de piaţă sunt fundamental diferite. Chiar analiştii de la Deutsche Bank au scris recent că "orice nouă încercare de relaxare monetară din partea BCE sau a Băncii Japoniei nu va face decât să afecteze negativ băncile".
Şah mat?
• ZERO HEDGE: "Este timpul ca pieţele să se panicheze din cauza Europei"
Analiştii Zero Hedge sugerează că un motiv posibil pentru schimbarea sentimentului investitorilor în pesimism, privind băncile europene, poate fi o notă recentă a analistului Morgan Stanley, Graham Secker, care admite că este timpul ca pieţele să se panicheze din cauza Europei.
"Ne chinuim să ne amintim ocaziile în care sentimentul negativ al investitorilor a fost la fel de răspândit ca acum", notează Morgan Stanley, citată de Zero Hedge. În raportul respectiv se mai arată: "Sigur, 2008 a fost mai rău, întrucât criza financiară globală şi temerile legate de depresiunea globală au crescut panica pe pieţe, dar dispreţul rece de astăzi pentru active riscante încă este greu de depăşit.
Când am fost întrebaţi de un client ce motiv au investitorii care mizează pe creştere pentru optimismul lor, a trebuit să mărturisim că nu putem răspunde, pentru că nu am întâlnit astfel de investitori, în ultima vreme".
Analistul Morgan Stanley notează că, în timp ce Europa are, prin consens, o pondere mai mare în portofoliile investitorilor, banca de investiţii preferă SUA şi Japonia, în schimb: "Prudenţa noastră reflectă perspectiva de dezamăgiri privind veniturile în regiune, dar şi o revenire a îngrijorărilor geopolitice.
Prudenţa recentă a investitorilor tinde să se focuseze pe temerile privind un dolar excesiv de tare, cotaţiile reduse la petrol şi/sau China, dar noi credem că este plauzibil ca Europa să se întoarcă înapoi sus, la locul său în ierarhie, pe măsură ce înaintăm în 2016.
Referendumul din Marea Britanie care se apropie, referitor la apartenenţa la Uniunea Europeană, poate părea cel mai plauzibil catalist pe termen scurt să crească primele de risc în regiune, dar riscurile legate de problema migranţilor care erodează coeziunea politică, pe termen mediu, şi incertitudinea politică cresc, la periferie.
Grecia are o datorie scadentă de plătit în această vară, Spania nu are Guvern, noile regulamente europene împiedică Italia să adopte o soluţie pentru «băncile rele», iar guvernul socialist recent ales în Portugalia întoarce cursul austerităţii şi îmbunătăţirilor ales anterior.
În perioada de ascensiune într-un ciclu, pieţele sunt dispuse să treacă cu vederea asemenea îngrijorări, dar şi reversul ar fi valabil dacă revine creşterea".(A.A.)
1. Banca cu 8 000 de procese? ? ?
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 05:01)
Frumos articol.
Daca s-a dovedit ca a MANIPULAT dobanzi, curs valutar cum de mai exista?
Daca mai vrea sa isi duca chinul o luna o invitam sa cumpe cateva neperformante din Romania .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 08:12)
Nu se incurca cu romanii fiindca sunt tepari, pusi pe jaf, insolvente si indisciplina financiara. Cel mai hot popor din EU.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 09.02.2016, 08:50)
Inteleg de la tine ca, daca sint hoti si tepari, atunci romanii sunt si mincinosi si intrucit esti roman, nu te pot crede.
1.3. Sa speram ca @anonim e roman (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Axa în data de 09.02.2016, 09:12)
Logic, am mai avea o sansa de scapare
1.4. ai citat din declaratia Erste Group Bank amice? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 09.02.2016, 10:39)
Suntem mafioti de mafioti...pe de alta parte fomnul Rechea daca ar citi letopiseturile Erste pe 2014 ar vedea ca jupan Treichl in 2015 m-a platit niciun cent la additional capital. PE deasupra a avut pierdere de 5, 88 miliarde la un bilanz de 210 miliarde. Deutsche Bank 6 miliarde PE trimestrul 3 la un bilanz de 1700. Cam asta e diferenta....Cum a spus domnul Treichl o PIPIBANK :-)
1.5. scuze domnul nu fomnul (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de The Brute în data de 09.02.2016, 10:42)
Inca mahmur de arata MCV....Mainzer Carnaval Verein:-)
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 11:12)
Tu si Fane Spoitoru... Ala spunea ca Romania este ... cea mai tara proasta!
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 11:54)
Prostia nu are nationalitate.
1.8. are insa cetatenie (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de The Brute în data de 09.02.2016, 14:53)
AT
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 15:50)
-:) domnul Terchil sa fie
1.10. nuuuuuuuuuu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de The Brute în data de 09.02.2016, 16:24)
pentru ca nu are timp sa fie dansul, adica domnul Treichl. Acum e ocupat sa-i baza la fundul gol cu nuiaua pe domnii Segiu Manea si Manfred Wimmer, deoarece in calitate de presedinti ai consiliului de supraveghere BCR Chisinau si Bucuresti nu prea s-au plictisit cu studiul pentru letopiseturile 2011, 2012, 2013, 2014. Sa testam acum cat este de brutal vizavi de acesti doi strengari. Le da o acadea sau ii pune pe coji de nuci:-)
1.11. Tepe de 20% din PIB (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Citeste si plangi în data de 09.02.2016, 16:30)
Insolvenţele, la putere
Creanţele generate de firmele aflate în insolvenţă, la nivel naţional, reprezintă 20% din PIB, aproximativ 25 de miliarde de euro. Băncile, cei mai importanţi creditori din economie, au cel mai mult de suferit. „Noua Lege a insolvenţei este cu adevărat mai bună decât ceea ce era înainte, dar rămâne această mare întrebare - felul de aplicare. Dacă modalitatea de aplicare a acestei legi rămâne aceeaşi nu facem niciun pas înainte. Vorbim de 20% din PIB creanţe, aproximativ, pentru că încă în România acest fenomen este foarte puţin transparent, este foarte greu să procuri date. 20% din PIB reprezintă aproximativ 25 de miliarde de euro, creanţe aflate în insolvenţă la nivel naţional, din care băncile au partea de credit de 5,4 miliarde de euro. Iată că băncile reprezintă cel mai mic creditor, pentru că ceilalţi doi creditori sunt reprezentaţi nu numai de către stat, care, credem noi, are aproximativ 10 miliarde de euro creanţe ale companiilor aflate în procedură de insolvenţă ci și de creditorii negarantați, iar 10 miliarde de euro s-ar afla la nivelul celorlalte companii, din cauza blocajelor financiare“, a explicat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor. El a precizat că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, actorii procesului insolvenţei pot fi responsabilizaţi. „Aici este o lipsă importantă, în acest proces. Este vorba de atât de mulţi bani şi de influenţe atât de multiplicatoare în economie, încât cei care iau decizii în acest context ar trebui să aibă o responsabilitate atrasă şi de lege”, a mai spus oficialul ARB.
Loviţi în plin
Aproximativ 40% din datoriile cumulate de firmele insolvente şi neacoperite de valoarea activelor, adică 5,2 miliarde de lei, vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, determinând deja creşterea ratei creditelor neperformante pe segmentul companiilor cu 4,5 puncte procentuale“, arată un studiu al Coface România care făcea referire la datele din primele nouă luni din 2013. Respectiva cercetare arată că băncile sunt principalele pierzătoare atunci când vine vorba despre insolvenţe. Ritmul declanşării procedurilor s-a menţinut ridicat şi în prima parte a acestui an. Aproximativ 2.300 de firme au intrat în insolvenţă în fiecare lună, după cum arată Agerpres, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Bucureştiul, la putere
Cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă a fost înregistrat în municipiul Bucureşti - 1.182 şi în judeţele Bihor - 1.453, Prahova - 354 şi Braşov - 337. La polul opus, cu cele mai puţine societăţi intrate în insolvenţă, se află judeţele Călăraşi - 27, Neamţ - 36, Giurgiu - 37 – şi Sălaj - 44. În primele trei luni din 2014, la ONRC au fost înregistrate 29.295 persoane fizice şi juridice la nivel naţional, faţă de 30.035 în perioada similară a anului trecut. Cea mai mare scădere a numărului de înmatriculări a avut loc în judeţele Tulcea (-40,87%), Bistriţa-Năsăud (-24,43%), Buzău (-18,89%) şi Olt (-16,71%). În schimb, numărul înmatriculărilor a crescut cel mai mult în Sălaj (24,68%), Harghita (23,28%), Cluj (21,58%) şi Bihor (11,67%). În ianuarie-martie 2014, cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti - 4.810, în Cluj - 1.837 – şi în Timiş - 1.402. La polul opus, în judeţele Covasna, Giurgiu şi Ialomiţa au fost consemnate cele mai puţine înmatriculări, respectiv 240, 253 şi 256.
Miliarde de lei
Companiile care şi-au întrerupt activitatea anul trecut au cumulat datorii totale de 121 miliarde lei, cu active imobilizate de 43 miliarde lei. Din totalul acestora, 52% au fost radiate, 17% au intrat în insolvenţă, 16% au fost dizolvate, iar 15% suspendate.Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele nouă luni a ajuns la 18.321, în scădere cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă ritmul de deschidere a procedurii de insolvenţă s-a accelerat în trimestrul al treilea, având în vedere că la finele lunii iunie decalajul era de 10%. Pentru întregul an, estimăm că se va ajunge la circa 25.000 de firme intrate în insolvenţă, păstrându-se o reducere de 3-3,5% faţă de anul trecut. Cel mai îngrijorător este faptul că în anul 2013 se va înregistra un număr-record al insolvenţelor în rândul companiilor medii şi mari“, a spus Coman. Firmele insolvente în perioada ianuarie-septembrie au cumulat datorii neacoperite prin valoarea contabilă a activelor de 13 miliarde lei, în urcare cu 52% faţă de perioada similară a anului trecut, când se situau la 8,5 miliarde lei. Din totalul datoriilor, circa 40% (5,2 miliarde lei) vor fi pierderi în bilanţurile băncilor creditoare, nivel similar celui din perioada corespunzătoare din 2012, determinând creşterea creditelor neperformante pe segmentul corporate cu 4,5 puncte procentuale. Restul de 60% reprezintă pierderi asumate de sectorul privat şi de stat, iar efectul negativ se propagă pe lanţul furnizor-client.
Efect de bulgăre
În zona euro, dobânda medie este la 3,81%, în timp ce ţările baltice (cu excepţia Lituaniei, care a adoptat deja euro) oferă cele mai mici dobânzi la creditele pentru firme în monedă proprie. Comparabilă este situaţia din Austria, unde firmele pot lua credite la o dobândă de 2,52%, asemănătoare cu cea din Letonia şi Estonia, unde costul împrumuturilor este de 2,49%. Există însă şi un motiv serios pentru care băncile din România au dobânzi atât de mari la credite pentru firme. Este vorba despre riscul important pe care îl implică creditarea firmelor în ţara noastră. Rata insolvenţelor este, în România, de 5,67%, de cel puţin două ori mai mare decât în orice altă ţară din Europa şi de 20 de ori mai mare decât în ţări comparabile cu România, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau Cehia. Doar Ungaria mai are o rată a insolvenţelor care ar putea fi comparabilă, adică 3,84%. Cu 23.665 de firme aflate în insolvenţă la nivelul anului 2012, România conduce clasamentul şi din perspectiva cifrelor absolute. În Polonia, de exemplu, doar 877 de firme sunt insolvente. Ba mai mult, rata de recuperare a creanţelor în cazul firmelor intrate în insolvenţă este cea mai mică din regiune. „În România, o insolvenţă durează până la 3,3 ani, printre cele mai lungi perioade din regiune, iar după aceşti 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe, adică cel mai puţin din regiune“, spune economistul-şef al Raiffeisen România. Ca o consecinţă firească, băncile de la noi înregistrează un nivel-record al neperformanţei pe zona creditelor.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 16:39)
-:) le prezinta si statul la colt pe graunte
1.13. Cu toate acestea nici o banca nu a falimentat (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2016, 16:50)
Din contra cateva s-au extins.
Domnul Isarescu sau B.Olteanu ne-a asigurat ca nu o sa fie multi romani care sa predea casa.
Din ianuarie a intrat in vigoaresi Legea bail-in_ ului
1.14. daca se sperie ce facem:-) (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de The Brute în data de 09.02.2016, 19:24)
nu sunt invatati cu brutalitatea si ne cearta si Uniunea Europeana ca ii persecutam...