Acţiunile cu caracter rasist s-au redus ca număr în Franţa în 2017, chiar dacă violenţele care i-au vizat pe evrei şi pe musulmani au fost în creştere, indică bilanţul oficial prezentat de Ministerul de Interne
Bilanţul arată o nouă scădere în 2017, de 16% (950 de fapte consemnate), după reculul considerabil înregistrat în 2016.
În 2015, acest total depăşise pragul simbolic de 2.000, în urma atentatelor din ianuarie şi noiembrie, informează Agerpres.
Bilanţul acestor acţiuni (violenţe, incendieri, distrugeri ş.a.) şi ameninţări (afirmaţii, inscripţii, mesaje injurioase etc.) le include pe cele care au făcut obiectul unei plângeri sau au fost semnalate poliţiei.
Cea mai mare scădere au cunoscut-o actele antimusulmane (-34,5%, 121 de fapte), în timp ce actele rasiste în sens strict (în afara celor antisemite şi antimusulmane) s-au redus cu 14,8% (518), la fel şi cele antisemite (-7,2%, în număr de 311).
"Această scădere de ansamblu nu trebuie totuşi să mascheze creşterea faptelor (...) de violenţă", cele la care poliţiştii şi jandarmii sunt obligaţi să intervină, atenţionează Ministerul de Interne.
În acest context, acţiunile de violenţă îndreptate împotriva minorităţilor sunt în creştere, în special cele vizându-i pe musulmani (de la 67 la 72) şi pe evrei (de la 77 la 97).
Publicarea acestor statistici a avut loc miercuri, la două zile după ce un băiat de religie iudaică, în vârstă de 8 ani, a fost agresat la Sarcelles, în apropiere de Paris, incident care a provocat un val de condamnări din partea responsabililor francezi, începând cu preşedintele Emmanuel Macron.
La rândul său, prim-ministrul Edouard Philippe a cerut miercuri, în Adunarea Naţională, să se recunoască existenţa 'unei noi forme de antisemitism violent şi brutal, care se exprimă din ce în ce mai deschis pe teritoriul nostru'.
În ceea ce priveşte profanările de lăcaşuri de cult şi cimitire, bilanţul prezentat de Ministerul de Interne constată totuşi o evoluţie pozitivă. Numărul acestor profanări a fost de 978, mai puţine cu 7,5% decât în anul anterior şi pentru prima oară în scădere după 2008.
Lăcaşurile de cult creştine au fost principalele ţinte, cu 878 de fapte, o reducere cu 7,5% faţă de 2016.
În scădere au fost şi profanările de moschei şi cimitire musulmane (-15%).
În schimb, în cazul lăcaşurilor evreieşti, s-a înregistrat o creştere de 22% între 2016 şi 2017, chiar dacă numărul lor a rămas redus (28).