Adina Vălean: "Sectorul transporturi, confruntat cu presiunea unui deficit de 30% al forţei de muncă"

Sectorul transporturilor rutiere, feroviare şi maritime se confruntă cu un deficit de 30% în privinţa forţei de muncă, deficit ce pune o mare presiune asupra desfăşurării activităţii în acest domeniu, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, la o întâlnire pe care a avut-o ieri, la sediul din Strasbourg al Parlamentului European.

Adina Vălean a spus: "Sectorul transporturi din Europa este sub un mare stres, pentru că s-au acumulat efectele unor crize succesive, pentru că sunt noi provocări. Efectele acestui stres sub care se află sectorul de transporturi

se pot vedea în economia Uniunii Europene. Printre provocările cu care se confruntă acest sector se numără, în primul rând, forţa de muncă. În tot sectorul transporturilor există un deficit de forţă de muncă de aproximativ 30%. Sigur că deficitul de forţă de muncă e întâlnit în general în toată economia, în sectoare importante, dar pentru transporturi are anumite particularităţi, deoarece vorbim de o vârstă medie de 50 de ani a angajaţilor, ceea ce înseamnă că o parte din personal urmează să se pensioneze. Pentru a reduce riscurile, încercăm să atragem tinerii către acest sector. De aceea am luat măsuri, de exemplu pentru sectorul rutier, în legătură cu condiţionalităţile pentru obţinerea permisului de conducere pe diverse categorii utile, astfel încât să-i putem cuprinde mai devreme pe cei care doresc să lucreze în acest domeniu. S-au luat măsuri şi au fost modificate regulamente pentru a spori calitatea condiţiilor de muncă. Cu toate acestea, rămâne un sector dificil. Avem mare deficit în toate modurile de transport: rutier, feroviar (conducători de tren) şi maritim. Îmbătrânirea personalului plus dificultatea condiţiilor de muncă face acest sector mai puţin atractiv. Pe lângă aceasta, sigur, avem toate provocările care au rămas în urma Covidului. Foarte mulţi lucrători specializaţi nu s-au mai întors către respectivă profesie".

Domnia sa a precizat că asupra transporturilor şi-au pus amprenta şi conflictele din regiune, şi în primul rând ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Comisarul european pentru transporturi a arătat: "Situaţia din Ucraina adaugă un stres suplimentar pe rutele şi coridoarele de transport şi în interiorul Uniunii Europene. Sunt coridoare care sunt blocate cu măsuri, cum este cazul pasului Brenner în Austria, care creează dificultăţi mari pe culoarul de transport pentru Italia şi Germania, iar în general pentru bunul mers al transportului în piaţa internă".

• Sectorul aviatic continuă cursele către şi dinspre Israel

Doamna Vălean a mai spus că actuala situaţie din Israel reprezintă un stres pentru sectorul aviatic, dar că Bruxelles-ul a lăsat companiile aeriene să decidă dacă efectuează curse către ţara respectivă.

Adina Vălean a declarat: "Monitorizăm foarte îndeaproape această situaţie din punct de vedere al transportului aerian. Agenţia din subordinea Comisiei, Agenţia pentru Siguranţa Aeriană, nu a făcut o recomandare cu privire la suspendarea curselor aeriene către Israel, ci a lăsat fiecare companie aeriană să îşi facă propria evaluare de risc. Sigur că avem un număr foarte scăzut de curse către Israel în această săptămâna în raport cu situaţia anterioară de zboruri efectuate. Totuşi este pozitiv faptul că rămâne un spaţiu aerian deschis, sunt operatori care încă fac zboruri, (...), ceea ce e un lucru bun, pentru că este nevoie de conectivitate şi urmărim în continuare această situaţie. Sperăm ca lucrurile să rămână măcar la acest nivel de conectivitate aeriană".

• Modernizarea tronsonului feroviar Lvov-Iaşi-Chişinău-Odesa

În ceea ce priveşte conectivitatea, comisarul european pentru transport a afirmat că Ucraina rămâne în topul agendei comunităţii de transporturi europene, cu toate coridoarele de import-export.

Adina Vălean a precizat: "Avem o linie dedicată conectivităţii cu Ucraina şi Moldova, care înseamnă 250 de milioane de euro, la care se adaugă un top-up făcut de instituţiile financiare europene până la un miliard de euro. (...) Avem un proiect privind o linie de cale ferată cu ecartament european pe tronsonul Lvov-Iaşi-Chişinău-Odesa. Apoi, toate punctele de de tranzit Ucraina-România-Moldova şi cele de pe ruta România-Moldova-Ucraina sunt evaluate, se ştie la fiecare ce trebuie de la echipament de frontieră la drumuri adiacente, la cale ferată, conexiunea în interiorul României până la punctul de trecere sau în interiorul Ucrainei până la punctul de trecere. Toate aceste lucruri le ştim foarte bine şi încercăm să distribuim între toţi contributorii financiari, cine de ce se ocupă, astfel încât să putem să avem un plan clar pentru viitor în legătură cu finanţare a acestor conectivităţi în interiorul Ucrainei. Este o chestiune care ţine de reconstrucţie. Noi am desenat împreună cu ei cum ar arăta coridoarele de transport ale lor în viitor, ale lor şi ale Moldovei în conexiune cu Uniunea Europeană. Fac parte din programul european TEN-T. Cu alte cuvinte ştim cum vor arăta în viitor aceste rute de transport. Nu putem investi deocamdată în interiorul Ucrainei din cauza, desigur, a riscurilor legate de de distrugerea infrastructurii".

În privinţa conectivităţii cu Republica Moldova, comisarul european pentru transport a spus că sunt proiecte în lucru, cum ar fi cel dintre Albiţa şi Leuşeni, în valoare de 9,8 milioane euro, sumă din care se va construi şi moderniza infrastructura de acces rutier la şi dinspre punctele de control la frontieră, inclusiv viitorul pod nou peste Prut, precum şi pentru operaţiunile vamale de o parte şi de alta a frontierei.

Adina Vălean a menţionat: "Când privim un punct de trecere sau de conectivitate, nu ne oprim doar la modernizarea sau construirea unui pod, ci ne ocupăm şi drumurile de acces, de infrastructura vamală, ş.a.m.d. Sunt mai multe elemente la fiecare proiect şi toate astea au un tip de finanţare. Sunt lucruri pe care România le face pe cont propriu sau din alte surse de finanţare. Totuşi, noi venim cu finanţare în completarea întregului proiect. Sunt altele pe care le facem noi, de exemplu, dacă iau Ungheni, acolo mi se pare că era doar un punct de trecere pentru calea ferată. Dar noi finanţăm un nou pod rutier, o nouă conexiune rutieră. La Giurgiuleşti, pe lângă modernizarea podului, ne ocupăm şi de restul infrastructurii. În acest context, săptămâna viitoare o să am o întâlnire cu primul ministru al Republicii Moldova, unde cred că o să semnăm nişte finanţări pentru mai multe proiecte de infrastructură. În plus, vrem să finanţăm o conexiune Ucraina-Moldova. De exemplu o să facem un proiect construit că un lego, care va lega portul ucrainean Reni de Giurgiuleşti şi Galaţi. (...) Vom face în acea zonă un coridor viabil, cu costuri accesibile pentru toată lumea şi care poate fi folosit pentru a duce mărfurile până la Galaţi şi de acolo pe calea ferată către Constanţa. De asemenea, pot să vă afirm că după toate evaluările noastre, transportul pe calea ferată către Constanţa este cel mai ieftin.

În momentul de faţă, o conexiune pe cale ferată către Constanţa este mult mai atractivă financiar chiar şi decât operaţiunile pe canalul Sulina cu cu barje şi apoi vapoare".

Domnia sa a mai arătat că, în viitor, tot ceea ce înseamnă conectivitatea pe coridorul european de mijloc est-vest ar trebui sau ar putea să treacă prin portul Constanţa şi că autorităţile de la Bucureşti trebuie să înţeleagă că modernizarea portului este o oportunitate pe care ar trebui să o folosească imediat, în caz contrar existând riscul că activitatea de la Constanţa să fie preluată de porturile bulgare Varna şi Burgas.