Administraţia Trump, acuzată în urma unei anchete penale cu privire la ancheta rusă

Administraţia Trump era acuzată vineri de instrumentalizarea justiţiei prin faptul că a conferit un caracter penal unei proceduri administrative cu privire la geneza "anchetei ruse" - închisă, dar care continuă să provoace furia preşedintelui american, aflat sub presiunea ameninţării destituirii, relatează AFP.

Ziarul Yhe New York Times (NYT) a dezvăluit joi seara (ora locală), citând două surse apropiate dosarului, că această investigaţie, până acum administrativă, supervizată de către secretarul Justiţiei Bill Barr, a fost transformată în anchetă penală.

Ştirea a tensionat şi mai mult atmosfera extrem de tensionată politic la Washington, după lansarea la 24 septembrie de către democraţi a unei anchete în Congres în vederea unei destituiri a lui Donald Trump.

Procurorul John Durham, însărcinat cu această nouă anchetă penală, are acum autoritatea să convoace martori şi să emită ordonanţe în vederea obţinerii unor documente.

Contactat de AFP, Departamentul Justiţiei - care se află acum în situaţia paradoxală de a se ancheta pe sine însuşi şi acţiunile sale din trecut - nu a răspuns.

"Dacă aceste informaţii sunt veritabile, ele provoacă noi îngrijorări cu privire la Departamentul Justiţiei, care în mandatul lui Barr şi-a pierdut independenţa şi a devenit un mijloc de răzbunare politică a lui Trump", a declarat reprezentantul democrat Adam Schiff, care conduce ancheta Camerei Reprezentanţilor în vederea unei destituiri a lui Donald Trump.

Senatoarea democrată Amy Klobuchar, un fost procuror şi candidată la Casa Albă în 2020, consideră că este vorba nici mai mult, nici mai puţin, decât despre un "abuz de putere".

Condus de "Attorney General", Departamentul american al Justiţiei are o tradiţie a unei independenţe faţă de puterea politică atunci când este vorba despre anchete penale.

Însă Donald Trump l-a destituit pe predecesorul lui Bill Barr, Jeff Sessions, în urmă cu un an, reproşându-i că nu-l proteja suficient în ancheta rusă.

Donald Trump a reclamat în numeroase rânduri o anchetă cu privire la originile anchetei ruse, pe care o consideră o "vânătoare de vrăjitoare" lansată de către opozanţii săi politici şi care i-a otrăvit primii doi ani de mandat. El a declarat în trecut că ancheta a început "ilegal" şi a catalogat-o drept părtinitoare politic.

Această "anchetă rusă" a fost realizată de către procurorul special Robert Mueller, în urma destituirii în mai 2017 a directorului FBI James Comey. Informată cu privire la un amestec rus în campania electorală din 2016, poliţia federală (FBI) - între ale cărei misiuni se află contraspionajul - a început să adune informaţii despre activităţile echipei lui Donald Trump.

În primăvara lui 2019, după 22 de luni de anchetă, Robert Mueller a preentat un raport de aproape 450 de pagini care-l exonerează pe miliardarul republican de suspiciuni de complicitate cu Moscova. Însă el a prezentat aproximativ zece cazuri de presiuni exercitate de către preşedinte asupra anchetei, care ar fi putut constitui o obstrucţionare a justiţiei.

Însă procurorul special nu a recomandat în mod explicit să se lanseze proceduri împotriva preşedintelui. Iar Bill Barr a apreciat imediat că nu este cazul să dea vreun curs anchetei.

Administraţia Trump este în defensivă de la începutul procedurii destituirii care-l vizează pe preşedintele republican şi încearcă să contracareze efectele dăunătoare ale succesiunii mărturiilor unor diplomaţi şi funcţionari de rang înalt în Camera Reprezentanţilor.

De această dată, Donald Trump este acuzat de faptul că a solicitat ajutorul omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a cerut cu insistenţă să ancheteze cu privire la unul dintre rivalii săi democraţi, Joe Biden, şi cu privire la fiul acestuia, Hunter Biden, care deţinea funcţii în grupul ucrainean în domeniul gazelor naturale Burisma.

Pornit de la semnalarea unui "avertizor de integritate" anonim din cadrul serviciilor americane de informaţii, acest scandal ucrainean este susceptibil să conducă la inculparea ("impeachment") a preşedintelui în Camera Reprezentanţilor. Senatul, majoritar republican, ar fi obligat, în acest caz, să se pronunţe asupra unei eventuale destituiri.