Adrian Severin cere audierea lui Traian Băsescu şi a lui George Maior în dosarul său de corupţie

Fostul europarlamentar Adrian Severin a cerut, luni, la instanţa supremă, prin avocatul său, audierea mai multor martori, în susţinerea apelului împotriva deciziei prin care a fost condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011 ar fi acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la "Sunday Times" de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care cei doi pretindeau că o susţin, informează news.ro.

Astfel, avocatul lui Severin a solicitat audierea fostului preşedinte al României Traian Băsescu şi a fostului şef al SRI George Maior.

Totodată, apărarea lui Severin a cerut reaudierea jurnaliştilor străini care efectuau o investigaţie sub acoperire, precum şi o expertiză tehnică a interceptărilor convorbirilor existente la dosar, în contextul în care jurnaliştii au susţinut că înregistrările au fost date unei firme care să le prelucreze.

Procurorul DNA s-a opus acestor mijloace de probă şi a cerut respingerea lor de către instanţa de judecată.

Judecătorii instanţei supreme au rămas în pronunţare privind aceste cereri şi vor decide, prin încheiere, dacă admit sau resping solicitările fostului europarlamentar.

În continuare, magistraţii l-au audiat pe fostul europarlamentar, care a arătat în faţa instanţei de apel că se simte nevinovat şi că l-a anunţat pe fostul preşedinte Traian Băsescu despre întreaga situaţie, imediat după izbucnirea scandalului.

"Am informat verbal Parlamentul European că urmează să semnez un contract de consultanţă, urmând să-l trec în următoarele şase luni în declaraţia de interese. L-am anunţat şi pe Traian Băsescu după izbucnirea scandalului. Mi-a spus că sunt nevinovat şi că tratează acest caz ca pe unul de siguranţă naţională", a spus Severin în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

El le-a mai spus judecătorilor că "sunt mii de amendamente depuse de europarlamentari ca urmare a cererilor firmelor de lobby, lucru recunoscut şi legal din punct de vedere regulamentar": "Poate este imoral, dar nu ilegal. S-a discutat despre documentele de plată şi conturi, am emis facturi doar pentru serviciile suplimentare, nu şi pentru participarea la şedinţe. Am vrut să mă asigur că această firmă nu are probleme de securitate. L-am informat şi pe reprezentantul serviciilor de informaţii române de la misiunea României la Uniunea Europeană pentru a verifica dacă nu este vorba de o provocare. Mi s-a spus că e o firmă nouă şi foarte dinamică şi că trebuie să fim atenţi în continuare".

Fostul europarlamentar a spus că reprezentanţii firmei "nu mai ştiu dacă mi-au dat proiectul amendamentului" şi că i s-a spus că va fi plătit conform onorariului convenit, de 4.000 de euro pe zi.

"Era imposibil să-mi imaginez că cineva îţi poate oferi 4.000 de euro într-o comisie în care nu eram membru. Ca să poţi să cumperi un amendament e un milion şi ceva de euro. Munca e de câteva minute, se schimbă o literă. E absurd să se plătească atâta. Era nevoie de o majoritate în Parlament, adică peste 350 de parlamentari", a mai arătat fostul europarlamentar.

Severin le-a mai spus magistraţilor că ar fi înţeles din start intenţiile celor ce l-au abordat, i-a catalogat drept "tineri şi fără experienţă", şi că a continuat discuţiile cu ei într-o încercare de a-i descuraja.

"E posibil să le fi cerut şi un proiect de amendament. Mi s-au părut foarte tineri şi fără experienţă acei oameni care au venit la mine. Tot ce am urmărit a fost să-i descurajez. Le-am zis că nu am timp, că e prea târziu, că e complicat pentru a depune amendamentul. Le-am zis să nu mai vină la mine. Am avut o discuţie cu ei, discuţie care nu apare în înregistrare. Era vorba despre amendamentul privind deşeurile echipamentelor electrice. Le-am zis că eu nu fac aşa ceva", a declarat fostul membru al Parlamentului European.

El a precizat în faţa judecătorilor că "activitatea de lobby trebuia să o facă reprezentantul firmei", nu el, şi că "la sfârşitul întrevederii noastre, eu le-am zis că vreau să le fac şi un raport privind munca mea", context în care jurnaliştii i-ar fi spus că "nu e nevoie de el".

"Am încercat să-i descurajez să mă implice direct pe mine", a spus Severin, care a arătat în continuare că "la a doua solicitare am zis că dacă tot insistă, să-i ajut cu ceva", pentru că "nu era nimic ilegal".

"Asistentele mele mi-au spus poziţia lui Sebastian Bodu, raportor pe această problemă. Poziţia lui era cunoscută, că va propune şi că va urma să propună un amendament identic. Le-am mai cerut să verifice dacă a fost depus amendamentul. O asistentă a mea a trimis un mail prin care îi solicita să ne sprijine în depunerea acelui amendament. Aparent, solicitarea a venit din partea mea. Cred că a fost vorba de un exces de zel al asistentei", a mai declarat Severin.

El a povestit că s-a întâlnit cu "domnul Bodu" în barul aeroportului pentru europarlamentari "chiar în ziua depunerii amendamentului". "I-am zis că-i mulţumesc că m-a scăpat de unii care mă băteau la cap. Ziariştilor le-am trimis un SMS în care le-am zis că a fost depus amendamentul. Nu am intervenit să-i induc o altă conduită acestuia", a precizat Adrian Severin.

Acesta le-a mai spus judecătorilor că în ultima discuţie cu jurnaliştii străini a vorbit despre "nota de onorariu".

"I-am întrebat ce înseamnă pe zi? 24 de ore? Mi-au zis că şase ore e suficient. Am făcut calculul şi am ajuns la 12 mii. Asta este practica de acolo. Trebuie să discutăm în lumea de acolo, nu de aici. În evaluarea numărului de ore am avut în vedere timpul alocat documentării şi a conversaţiilor avute cu reprezentanţii firmei", a conchis Severin.

Fostul europarlamentar a afirmat în faţa magistraţilor ICCJ că înregistrările de la dosar "sunt amputate", că "mesajul nu este real" şi că "s-a deturnat sensul".

"Nu pot să spun că sunt reale discuţiile aflate la dosar. Nu pot spune că acestea reflectă realitatea. Nu am ascultat toate înregistrările de la dosar. Poate fi şi vocea mea în ele. Înregistrarea este contrafăcută", a spus fostul demnitar în sala de judecată.

El a mai arătat că Parlamentul European "a primit informaţia că sunt ţinta unei acţiuni de compromitere printr-o înscenare".

"Informaţia a fost transmisă de un guvern străin. De la consilierul de politică externă a Ucrainei a aflat. Această coincidenţă arată că avem de-a face cu o înscenare. Ne arată un mod de operare care nu poate fi ignorat. Miza era rolul pe care-l jucam în problema integrării Ucrainei în UE. Jurnaliştii britanici au fost folosiţi de cei care au dorit compromiterea mea. Nu am aflat cine s a aflat în spatele acţiunii", a declarat acesta.

Severin a precizat că a făcut două demersuri împotriva celor doi jurnalişti, dar că a fost sfătuit de avocaţi să aştepte finalul procesului penal, amintind că unul dintre ziarişti a fost condamnat în Marea Britanie pentru deformarea adevărului într-un caz similar cu al său.

Adrian Severin a fost condamnat, pe 23 februarie 2016, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare, în dosarul de luare de mită şi trafic de influenţă în care a fost pus sub acuzare în calitate de europarlamentar, decizia nefiind definitivă.

Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurori pe 11 septembrie 2013 pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Anchetatorii DNA notau la momentul trimiterii în judecată în actul de acuzare că în perioada decembrie 2010 - martie 2011, Severin a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică "The Sunday Times", care făceau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi a votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care acestea pretindeau că o susţin, pe de altă parte.

"La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie - martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia Juridică, a Raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă", mai arăta DNA la acel moment.

Potrivit DNA, în vederea încasării sumei 12 000 euro, Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe e-mail uneia dintre cele două persoane.

La momentul investigaţiei jurnalistice, trei europarlamentari, printre care şi Adrian Severin, au acceptat "să-şi vândă serviciile" unor jurnalişti ai ziarului "The Sunday Times", care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby.

Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul "ajutorului" pentru adoptarea unor amendamente.

Trei europarlamentari au acceptat: Adrian Severin, fostul ministru sloven de Externe Zoran Thaler şi fostul ministru austriac de Interne, Ernst Strasser.