ADRIAN VASILESCU, BNR: "Banca Naţională a rămas cu arma la picior şi va asigura lichiditatea de care are nevoie sistemul bancar"

Banca Naţională a rămas cu arma la picior şi va asigura în fiecare clipă lichiditatea de care are nevoie sistemul bancar, având grijă să nu producă inundaţii, ne-a declarat, vineri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR).

Întrebat despre strategia băncii naţionale după ce în septembrie BNR nu a mai cumpărat titluri de stat şi a redus operaţiunile repo la doar 840 de milioane de lei, Vasilescu a precizat: "Ne întoarcem în lunile martie, aprilie şi mai, când a început să-şi arate colţii criza asta, când Banca Naţională, prin glasul Consiliului de Administraţie şi al guvernatorului BNR, a anunţat că suspendă calendarul şedinţelor de politică monetară, urmând ca fiecare decizie să fie luată în funcţie de momentul prin care trecem. Şi aşa s-a şi întâmplat. Când au fost mai multe cumpărări de titluri de stat, când au fost mai mari sumele care erau injectate prin repo în băncile comerciale, asta însemna că aceste decizii ale băncii naţionale ţineau seama de nevoile concrete din acel moment. Asta se întâmplă moment pe moment. Banca naţională nu şi-a reluat încă calendarul şedinţelor de politică monetară, a rămas cu arma la picior, şi va asigura în fiecare clipă lichiditatea de care este nevoie în sistemul bancar, având grijă nici să nu se producă inundaţii (...) pentru a nu destabiliza sistemul bancar, având grijă şi de mişcările leului".

Vasilescu a notat că România înregistrează în sfârşit un parcurs bun al inflaţiei şi că stabilitatea leului se simte în viaţa de toate zilele.

"Avem iată, în sfârşit, un parcurs bun al inflaţiei. Nu mai suntem acolo, pe podiumul acela care ne indica - România, ţara cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Acum chiar suntem pe o traiectorie bună. Piaţa valutară este de asemenea stabilă (...) în actuala criză, iar ăsta este mare lucru. Sigur că, atunci când leul se depreciază nu cu 10 bani, ci cu un sfert de ban, sunt voci care se grăbesc să anunţe publicul că pe piaţa valutară s-a produs un record istoric. Că leul s-a depreciat cu un sfert de ban. În general suntem plasaţi bine în contextul regional, ţările cu care ne confruntăm aici, Cehia, Polonia, Ungaria. Se simte chiar în viaţa de toate zilele această stabilitate a leului pe piaţa valutară", a spus Vasilescu.

Oficialul BNR a mai subliniat că stabilitatea sistemului financiar este lucrul cel mai important pentru BNR. În ceea ce priveşte criticile privind nereducerea dobânzilor la niveluri şi mai joase, Vasilescu a spus că BNR nu şi-a permis acest lucru deoarece România nu este cu parametrii economici acolo unde i s-ar permite astfel de tăieri de dobândă.

"Noi avem două mari obiective. Stabilitatea preţurilor este obiectiv fundamental expres al Băncii naţionale, trecut în lege. Dar, în acelaşi timp, cine citeşte cu atenţie legea Băncii Naţionale o să vadă că sunt mai multe referiri la un alt obiectiv la fel de important care este stabilitatea financiară. Iar aceasta chiar se asigură pe multe căi. Este până la urmă o sinteză a stabilităţii preţurilor, a stabilităţii pieţei valutare, a lichidităţii, a asigurării lichidităţii optime în băncile comerciale şi aşa mai departe. (...) Apropo de reducerea dobânzilor... aici este o discuţie întreagă. Sunt voci în spaţiul public care privesc spre alte ţări şi critică banca naţională că nu a redus dobânda de politică monetară spre zero. Banca naţională a răspuns continuu şi cu argumente solide la aceste critici: nu suntem cu parametrii economici la acelaşi nivel cu ţările care au dus dobânda spre zero. Noi avem un deficit bugetar mare, un deficit mare al balanţei comerciale şi avem încă un deficit, care mai poate fi redus, al contului curent. Iar dacă ne uităm la ţări care au dus dobânda spre zero vedem că ele au deficit bugetar modic, au balanţe comerciale şi ale contului curent excedentare, şi în acelaşi timp ele nu se luptă să stabilizeze inflaţia cum se luptă banca naţională în condiţiile în care alţi factori au provocat doi ani de inflaţie puternică cu ridicarea inflaţiei la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Mă refer la factorii care au scumpit energia electrică, energia termică, gazele naturale, combustibilii, şi toate astea s-au revărsat în toate preţurile şi am avut doi ani de şocuri inflaţioniste. (...) Dar în acelaşi timp trebuie observat că banca naţională a făcut eforturi ca nici să nu urce dobânda de politică monetară în aşa fel încât să iasă din contextul regional. În mai 2018, când inflaţia a urcat pe cel mai înalt parapet, de 5,41%, banca naţională nu a ridicat rata de politică monetară mai sus de 2,50%. Şi asta când cărţile scriu că o inflaţie mare se combate cu dobândă de politică monetară real pozitivă, peste rata inflaţiei", a explicat Adrian Vasilescu.

Consilierul guvernatorului a mai notat că, în prezent, nu este momentul pentru a discuta despre viitoarele decizii ale agenţiilor de rating deoarece există o serie de lucruri care încă nu s-au clarificat la nivel intern. Vasilescu nu le-a numit expres şi s-a rezumat să noteze argumentele principale ale S&P din vară pentru menţinerea ratingului: apartenenţa la Uniunea Europeană şi politica BNR. Agenţiile de rating aşteaptă în general să vadă ce se întâmplă cu majorarea pensiilor cu 40% şi care sunt planurile pentru politica fiscală post-alegeri.

"Nu este momentul să discutăm acum despre ce vor face agenţiile de rating pentru că sunt nişte lucruri care încă nu s-au clarificat la noi. Dacă citiţi cu atenţie documentul publicat de S&P, în vară, când a menţinut ratingul României, o să vedeţi că argumentele principale, două argumente principale, sunt următoarele: faptul că România este membră a Uniunii Europene şi din această perspectivă se va aştepta să vină nişte sume din stimulentele financiare ale Uniunii Europene care vor sprijini economia noastră, iar ele se conturează deja - sunt cele 80 de miliarde (de euro) repartizate - dar mai au nevoie de două aprobări, din partea Parlamentului European şi a Parlamentelor din toate cele 27 de ţări membre UE. Deci aici încă sunt două necunoscute. Al doilea motiv este politica băncii naţionale, pe care a subliniat-o clar. Acestea sunt două argumente. Astea rămân în picioare, dar nu ştiu cum vor fi până la urmă conturaţi ceilalţi indicatori. Aşteptăm întâi să ne clarificăm noi intern ce vom face şi cum vom face şi pe urmă, în funcţie de asta, vom vedea ce vor face agenţiile de rating, în ceea ce ne priveşte pe noi", a conchis Adrian Vasilescu.