Ministerul Finanţelor ar trebui să se retragă, treptat, din poziţia de solicitant de împrumuturi de la băncile de pe piaţa locală, deşi instituţiile de credit sunt mulţumite de acest client, a explicat domnul Adrian Vasilescu, Consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.
Ministerul Finanţelor Publice se împrumută tot mai des de la bănci pentru a putea finanţa datoria publică a ţării noastre, prin vânzarea de certificate de trezorerie cu discount şi obligaţiuni de stat de tip benchmark.
Pentru sumele împrumutate, Finanţele oferă un randament mediu anual de aproximativ 11 - 12%, iar băncile se pare că "se înghesuie" pentru a câştiga licitaţiile.
Domnia sa a explicat: "De la începutul anului, Ministerul Finanţelor s-a tot împrumutat de la bănci, solicitările sale creând disconfort pe piaţă. Băncile sunt foarte fericite pentru că nu sunt nevoite să analizeze garanţiile şi nu au niciun risc dacă acordă împrumuturi Ministerului Finanţelor".
Domnul Vasilescu speră că, pe măsură ce MF se va retrage din piaţă, băncile se vor reîntoarce în piaţă şi îşi vor căuta clienţi cărora să le acorde credite.
Nivelul lichidităţii în lei de care se plânge sistemul bancar şi care este pus pe seama împrumuturilor pe care băncile le acordă statului prin cumpărarea de titluri de stat nu este, în realitate, chiar atât de redus.
De fapt, băncile nu ar avea probleme de lichiditate în lei, ci probleme de încredere în solicitanţii de credite.
Securitatea banilor daţi cu împrumut a devenit mult mai importantă decât dobânda încasată, astfel că băncile, speriate de volumul ridicat al restanţelor şi al riscului de piaţă, preferă să crediteze statul.