EnglishInteresul deosebit manifestat de investitorii sau simplii cetăţeni străini pentru terenurile noastre ieftine l-a determinat pe premierul Adrian Năstase să declarare, la sfîrşitul săptămînii trecute, că ţăranii îşi vînd pămîntul pe nimic. "Sînt zone în care un hectar se vinde cu 100 de euro sau chiar mai puţin", spune primul-ministru. Premierul a tras un semnal de alarmă greşit atunci cînd i-a avertizat, indirect, pe proprietarii de terenuri agricole să nu le mai vîndă persoanelor străine. O mai bună asigurare împotriva oricărei tentative de speculă ar fi crearea unei pieţe funciare, care să reflecte valoarea reală a terenurilor deţinute de ţăranii noştri. Dacă la calculul valorii pămîntului s-ar ţine cont de gradul de fertilitate al solului, de dotările existente, de apropierea de infrastructura de transport sau de marile aglomerări urbane, preţul ar fi cu totul altul. Cum, însă, din cauza dezinteresului autorităţilor, nu avem o piaţă funciară reală, preţul pămîntului agricol este scăzut şi foarte tentant pentru străinii care ştiu mai bine decît autorităţile noastre care este valoarea acestuia. Ziarul "BURSA" a calculat că teritorul ţării noastre se poate vinde pentru numai 430 de miliarde de euro, cu mult înainte ca premierul Adrian Năstase să declare că "străinii ştiu care este valoarea pămîntului". Suma este modestă, după standardele europene, de aceea este atît de tentantă pentru străini achiziţia terenurilor noastre. Un calcul simplu arată că tot pămîntul românesc poate fi cumpărat de către primii 35 cei mai bogaţi oameni din lume, care dacă şi-ar pune la un loc banii ar face din România un imens teren de Golf. Conform noii Constituţii, străinii pot cumpăra pămînt, în mod direct, după o perioadă de maximum cinci ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Preţul unui metru pătrat de pădure în zona montană variază între 7 şi 45 de euro, iar în zonele de şes, preţurile pornesc de la 1-2 euro pe metru pătrat. Valoarea medie a terenurilor agricole este de circa 250 de euro pe hectar, iar valoarea medie a unui hectar de viţă de vie este de 5.000 euro. Pornind de la aceste date, preţul pentru întreg terenul de pe teritoriul ţării poate fi evaluat la circa 430 de miliarde de euro (în această estimare nu au fost incluse resursele naturale).
• Viaţa la ţară
Agricultura noastră este atît de rudimentară, încît numărul lucrătorilor din acest domeniu reprezintă trei sferturi din totalul agricultorilor vechii Uniuni Europene, de dinainte de extindere. Acest rezultat statistic, deloc îmbucurător, a fost prezentat de Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului cu tema "România: provocări şi perspective europene", desfăşurat la sfîrşitul săptămînii trecute.Valentin Lazea susţine că, pentru scoaterea agriculturii din impas, trebuie majorate pensiile celor un milion de ţărani în vîrstă de peste 60 de ani, pentru ca aceştia să-şi poată ceda terenurile unor ferme specializate. Reprezentantul BNR a precizat că, în acest moment, există extrem de mulţi ţărani cu pensii de numai 15 euro/lună.
Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, bugetul de stat nu va suporta creşterea pensiilor ţăranilor care aleg să se pensioneze mai devreme şi să vîndă sau să arendeze pămîntul exploataţiilor agricole. Tot ministerul de resort arată că ţara noastră va primi bani de la Uniunea Europeană pentru acest proiect, însă abia după aderare.
"Pentru ca aceşti agricultori să poată supravieţui fără pămînt, pensia minimă ar trebui să fie de 70 de euro", estimează Valentin Lazea, precizînd că următorul pas în creşterea standardului de viaţă de la sate ar fi îmbunătăţirea infrastructurii rurale (mai bine spus, crearea acesteia). Economistul şef al BNR susţine că trebuie sprijinite anumite proiecte de diversificare a activităţiilor în mediul rural. În acest sens, în economia rurală ar trebui să fie mult mai prezente IMM-urile. Momentan, numărul acestora este de şase ori mai mic decît în zonele urbane. (Doru Ivanov)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
