Africa - miza majoră în conflictul global dintre SUA şi BRICS

Declaraţia finală a Summitului BRICS 2024 care a avut loc săptămâna trecută în Rusia, document care pune accent pe sprijinirea Africii în această perioadă de transformare globală, înseamnă o mănuşă aruncată în faţă SUA, se arată într-un articol publicat vineri de site-ul Zerohedge. Sursa citată arată că Africa este tot mai mult în centrul discuţiilor între marile puteri şi organizaţii internaţionale, datorită importanţei sale crescânde în afacerile globale. ONU preconizează că mai mult de jumătate din creşterea populaţiei mondiale până în 2050 va avea loc pe acest continent, numărul locuitorilor din Africa sub-sahariană urmând să se dubleze până atunci. Acest lucru va deschide noi oportunităţi de piaţă şi forţă de muncă, alături de resursele naturale deja atractive pentru investitorii internaţionali, dar va aduce şi provocări majore de dezvoltare şi umanitare.

Potrivit sursei citate, strategia amplă a SUA, manifestată prin diverse forme, încearcă să împiedice eforturile altor state de a profita reciproc de aceste procese, în timp ce îşi maximizează propria influenţă în Africa. Una dintre cele mai vizibile manifestări ale acestei strategii este furnizarea de ajutoare umanitare, care, deşi aparent nobilă, urmăreşte de fapt scopuri ascunse. Ajutorul este utilizat pentru a cultiva şi coopta elite corupte, creând dependenţă instituţionalizată, dificil de eliminat pentru ţările beneficiare. Aceste ajutoare sunt folosite pentru a legitima acorduri dezechilibrate cu Occidentul.

Conform Declaraţiei de la Kazan, pentru a contracara această abordare, BRICS îşi propune să sprijine partenerii africani în dezvoltarea agriculturii, astfel încât aceştia să devină mai puţin dependenţi de ajutorul american. Mari producători de cereale, cum ar fi Rusia, vor putea să ofere sprijin direct, fără clauze ascunse, contribuind la echilibrarea nevoilor imediate şi crearea de autonomie pe termen lung.

Zerohedge mai arată că o altă dimensiune a strategiei SUA în Africa este "Africa Growth and Opportunity Act" (AGOA), care permite comerţul fără taxe vamale. Totuşi, SUA a eliminat ţări precum Etiopia şi Mali din acest acord ca pedeapsă pentru nesupunerea la cerinţele politice, potrivit sursei citate, care mai susţine că, deşi există beneficii economice, acestea pot fi retrase dacă ţările nu se conformează dorinţelor Administraţiei de la Casa Albă.

În contrapartidă, prin declaraţia adoptată săptămâna trecută BRICS promovează liberalizarea comerţului şi investiţiilor în Africa, susţinută de crearea Zonei de Liber Schimb Continentală Africană (AfCFTA). China conduce acest efort datorită economiei sale dezvoltate, dar şi Rusia, India şi Emiratele Arabe Unite fac progrese importante. Obiectivul este de a diversifica parteneriatele comerciale ale ţărilor africane pentru a nu fi vulnerabile dacă SUA le elimină din AGOA.

Sursa citată mai afirmă că SUA foloseşte instituţiile financiare globale pentru a acorda împrumuturi condiţionate, consolidând legături comerciale şi de investiţii dezechilibrate şi obligând liderii africani la concesii politice, şi arată că în acelaşi timp China oferă împrumuturi fără condiţii prin Iniţiativa Belt & Road (BRI), finanţând proiecte majore şi ajutând ţările să evite capcanele financiare occidentale. Mai mult, rolul BRICS ca actor financiar ar urma să crească prin sprijinirea finanţărilor de Noua Bancă de Dezvoltare.

Autorul articolului din Zerohedge mai spune că SUA intenţionează să direcţioneze Africa prin aşa-numita "A Patra Revoluţie Industrială" sau "Marea Resetare", pe baza iniţiativei "Transformarea Digitală cu Africa" (DTA). Deşi investiţia anunţată nu s-a materializat în mare parte, există riscul ca acest proces să se transforme într-o supraveghere digitală extinsă, afirmă sursa citată. Ţările africane pot adopta politici de localizare a datelor, similare celor din Rusia şi BRICS, pentru a proteja securitatea naţională în faţa investiţiilor digitale străine.

În ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale din Africa,aceasta este prioritară pentru SUA şi UE prin iniţiativa Coridorului Lobito, destinat exportului de minerale din Africa de Sud către piaţa occidentală. Numai că ţările africane bogate în minerale pot proteja aceste resurse prin adoptarea unor măsuri asemănătoare legii suveranităţii permanente a resurselor din Tanzania, care interzice exportul materiilor prime neprocesate, sprijinind dezvoltarea industriei locale de procesare.

Sursa citată mai afirmă că strategia SUA mai include campanii de război informaţional pentru discreditarea rivalilor, stârnirea discordiilor între ţări şi destabilizarea statelor fragile ca pedeapsă pentru refuzul lor de a se supune cerinţelor americane. BRICS s-a angajat săptămâna trecută să intervină prin politici de securitate media şi pre-bunking pentru a reduce vulnerabilităţile ţărilor vizate. Zerohedge mai susţine că SUA duc în Africa războaie prin procură, precum cele din Sahel, pentru a pedepsi ţările ce au expulzat forţele franceze şi americane, cum ar fi Mali, Burkina Faso şi Niger, în timp ce Rusia sprijină aceste ţări prin consilieri militari, iar alte state BRICS pot contribui cu arme şi informaţii.

În concluzie, există riscul ca această nouă arenă a războiului rece să apropie mai mult cooperarea sino-rusă împotriva Occidentului, iar alte state BRICS, precum India, să devină parteneri de echilibrare şi de încredere pentru ţările africane.