Banca Naţională a României joacă un rol vital, prin utilizarea independenţei sale, pentru a proteja economia internă de incertitudinile create de noua taxă bancară "neortodoxă" a Guvernului, apreciază agenţia germană de evaluare financiară Scope Ratings, conform Agerpres.
La finele anului trecut, Guvernul de la Bucureşti a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie". Această taxă a fost introdusă împotriva avertismentelor lansate de investitori şi a dus la o depreciere a leului la un minim istoric.
Scope Ratings subliniază că taxele speciale pe bănci nu reprezintă ceva excepţional în Uniunea Europeană, având în vedere exemplele din Polonia, Slovacia şi Ungaria. Ceea ce este neobişnuit în cazul României este legătura între taxa bancară şi indicatorii de pe piaţa interbancară.
"Aceasta creează impresia că Guvernul încearcă să influenţeze politica monetară pe uşa din spate, prin sancţionarea băncilor în momentul în care banca centrală creşte dobânzile, lucru pe care este presat să îl facă având în vedere politica fiscală expansionistă a Bucureştiului şi presiunile inflaţionis-te", spune Bernhard Bartels, analist la Scope Ratings.
Agenţia de evaluare subliniază că România a fost una din economiile cu cel mai puternic ritm de creştere din UE, cu o creştere medie anuală a PIB de 4,8% în ultimii patru ani. Cu toate aces-tea, Scope a decis să retrogradeze ţara la BBB minus/perspectivă negativă din cauza politicii fiscale pro-ciclice şi a îngrijorărilor cu privire la incertitudinea politică în urma recentelor decizii.
"Statutul de independenţă al Băncii Centrale protejează ţara de noi presiuni din partea pieţelor financiare, însă majorarea dobânzilor ar crea riscuri suplimentare la adresa stabilităţii financiare pe termen scurt. Până acum, banca centrală a ignorat solicitările guvernului pentru o politică monetară mai relaxată", subliniază Bernhard Bartels.
BNR a majorat de trei ori dobânzile în 2018 iar în prezent dobânda de politică monetară este la 2,5%. În ultimul său raport, BNR se aşteaptă ca inflaţia să coboare la 3% la finele lui 2019 de la 4,6% în 2018.
"Guvernul a compromis capacitatea BNR de a răspunde la creşterea estimărilor inflaţioniste, însă vestea bună este că BNR se consultă cu Guvernul pentru a rupe legătura între taxa bancară şi indicatorii de pe piaţa interbancară", apreciază Bernhard Bartels.
La începutul acestei săptămâni, agenţia de presă Reuters a dezvăluit că două mari bănci internaţionale de dezvoltare, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, s-au plâns în mod oficial Guvernului României în legătură cu planurile privind o nouă taxă în sectorul bancar.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2019, 02:34)
Aceasta agenție este afiliata Masonilor sau nu? întreb si eu așa - când s-au prăbușit in 2007-2009 bănci internaționale s-a plâns de mila lor. Dar când sute de mii de oameni au suferit din cauza băncilor lacome a interesat pe cineva din agenții?Nu cred.
1.1. taxare (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de florin în data de 19.02.2019, 16:16)
Pina nu-i aud pe astia ca se plang ca la Nemti dobanda de retail (care o plateste neamtul pt credit) nu-i de minim 7% , ca-n Romania sa nu-i bage nimeni in seama. Si cum creditul e acelasi produs si-n Germania si-n Romania (in Eur de exemplu) cu aceleasi conditii (garantii imobiliare evaluate de oamenii bancilor, procent din salar/venituri) ar cam trebui si ca dobanda sa fie aceeasi.