Agreena ApS şi Ambasada Regală a Danemarcei la Bucureşti au organizat, ieri, 17 ianuarie, la sediul Ambasadei, evenimentul "Agricultură Regenerativă pentru Dezvoltare Economică", conform unui comunicat remis redacţiei. Dezbaterea a avut ca temă centrală practicile sustenabile în agricultură şi modul în care acestea combat schimbările climatice, oferindu-le fermierilor beneficii economice.
Potrivit sursei citate, evenimentul a fost moderat de Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România. Printre speakerii invitaţi s-au numărat Simon Haldrup - Cofondator & CEO Agreena, Uffe Balslev - Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar E.S., Cristiana Lucia Constantinescu - Director al Direcţiei Coordonare Programe - AFIR, Valeriu Tabără - Academician şi Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Aurel Badiu - Vicepreşedinte şi Prof. Univ. Dr. Ing. în cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, alături de Anca Mihaela Isac - Director Economic - Frizon Group şi Alexandru Haită, administratorul fermei Alvalex.
"Agricultura este singura industrie care poate genera emisii de carbon, având în acelaşi timp capacitatea de a stoca carbonul în sol. Totodată, este industria care are potenţialul de a veni în preîntâmpinarea schimbărilor climatice, creând o nouă sursă de venituri pentru fermieri. În ultimii ani, UE a început să dezvolte partea legislativă a pieţei de carbon şi să găsească soluţii pentru fermieri şi mediul înconjurător", a declarat Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena România.
Noua politică agricolă comună, care a început la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a modela tranziţia către un sector agricol european durabil, rezilient şi modern. Agricultura din ţara noastră beneficiază de susţinere financiară de peste 15 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic, valabil pe următorii patru ani. O parte din aceste fonduri vor fi destinate agriculturii regenerative, a punctat Cristiana Lucia Constantinescu, Director al Direcţiei Coordonare Programe din cadrul AFIR.
"Avem trei ecoscheme noi, două dintre ele dedicate practicilor de mediu. Una dintre ele este axată pe practicile de teren arabil şi cealaltă destinată practicării unei agriculturi pentru fermele mici. Am încercat să le oferim fermierilor noi posibilităţi care pot contribui la atingerea obiectivelor agriculturii durabile pe termen lung. Fermierii trebuie să aplice această tehnologie pe o suprafaţă de minim 50% din suprafaţa cultivată şi aici vorbim de fermele care au mai mult de 10 hectare. O altă condiţie specifică a acestei ecoscheme este diversificarea culturilor din teren arabil sau plantarea a minimum doi arbori anual pe exploataţie", a adăugat Cristiana Lucia Constantinescu.
O altă soluţie pentru fermieriii care îşi doresc menţinerea profitabilităţii în fermă si echilibrarea pierderilor cauzate de contextul economic dificil şi de schimbările climatice sunt sistemele de certificare a carbonului din sol, precum AgreenaCarbon.
"Fermierii sunt eroii schimbărilor climatice. Este nevoie de ambiţie şi voinţă din partea acestora, dar şi de susţinere economică. O treime din terenul global este teren arabil. Cu toate acestea, sunt câteva provocări pentru a face marele pas de la o agricultură clasică la una regenerativă. Fermierii au nevoie de sprijin financiar şi de acces la cele mai recente cercetări şi standarde din domeniul ştiinţific. Avem o oportunitate extraordinară care ne aşteaptă - să facem tranziţia agriculturii pentru a satisface cererea de aprovizionare cu alimente pentru o populaţie în creştere, având în acelaşi timp un impact asupra climei prin agricultura regenerativă", a declarat Simon Haldrup, Cofondator & CEO Agreena, în cadrul evenimentului.
AgreenaCarbon îi ajută pe fermieri să acopere costurile tranziţiei către practicile regenerative. Opinia unuia dintre fermierii participanţi, Alexandru Haită - SC Alvalex SRL, Călineşti, judeţul Teleorman, a menţionat că tranziţia către practicile agricole sustenabile pot reprezenta o soluţie pentru adaptarea la schimbările climatice, subliniază sursa citată.
"Am început să studiez agricultura regenerativă încă din 2009. Locaţia în care exploatăm are un teren dificil, 40% argilă, exces de umiditate. În 2018 am avut posibilitatea de a pune în aplicare un plan de tranziţie, de la agricultura clasică la cea conservativă pe tipul de sol din fermă. Este important ca fermierii să se adapteze schimbărilor climatice, de aceea trebuie să beneficiem de oportunităţile economice. În viitorul apropiat, când UE va atinge aria în care ne vom apropia de acel CO2 per total industrie, certificatele de carbon vor avea o pondere mult mai mare", a explicat Alexandru Haită.
AgreenaCarbon foloseşte o metodologie mixtă care poate folosi şi de fermierii care operează la o scară mai mică. Aceasta stochează timp de cinci ani datele despre sol şi cuantifică valorile de referinţă ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, monitorizează şi raportează reducerile de GES şi emisiile de carbon.
"Ştim că fermierii sunt, totodată, şi antreprenori. Tocmai de aceea le oferim flexibilitate în luarea deciziilor pentru a face tranziţia în ritmul propriu. Ei sunt cei care decid parcelele care intră în program şi ce practici adoptă. În cele din urmă, le oferim fermierilor control asupra certificatelor, aceştia putând să le păstreze în scop propriu - le pot vinde, sau pot utiliza reţeaua Agreena să le vândă pentru ei", a declarat Simon Haldrup, CEO şi cofondator al companiei de certificare a carbonului din sol, Agreena.
Compania Agreena vizează intensificarea activităţii în România, unde administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european şi îşi propune să sprijine fermierii români în tranziţia către o agricultură conservativă, prin intermediul căreia să reducă intervenţiile de la nivelul solului, se menţionează în comunicat.