• Condiţiile meteo favorabile şi contextul internaţional au făcut să avem un an agricol mai bun decât precedentul, deşi investiţiile statului în sector au fost mai mici
• Dan Botănoiu, FNPAR: "Cu ce s-a obţinut, fermierii vor rezista unul sau doi ani mai slabi în agricultură"
Anul agricol 2009-2010 a fost mai bun decât precedentul, deşi producătorii agricoli nu au mai primit ajutoare de stat şi nici subvenţiile de la buget la timp.
Producţiile la unele culturi precum grâul, porumbul sau orzul şi orzoaica au fost superioare cantitativ celor din anul agricol 2008-2009, chiar dacă suprafaţa cultivată a fost mai mică.
Aceste paradoxuri îşi găsesc explicaţia prin faptul că unele regiuni ale ţării au beneficiat, în anumite intervale de timp, de condiţii climatice optime, dar şi datorită contextului internaţional favorabil, după cum ne-a explicat Dan Botănoiu, fermier şi director general al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
• Cu cât au crescut producţiile
Deşi mulţi s-au grăbit să cânte prohodul agriculturii noastre, în contextul în care 2010 a fost primul an în care nu s-au mai acordat ajutoare de stat, lucrurile au stat fix pe dos faţă de celelalte sezoane în care s-au băgat bani cu pompa în agricultură.
Dovadă stau cifrele oficiale ale Ministerului Agriculturii: la grâu, spre exemplu, am avut, anul acesta, o suprafaţă cultivată de 2 milioane de hectare şi o producţie totală de 5,72 milioane de tone, în condiţiile în care, în 2009, suprafaţa cultivată a fost de 2,14 milioane hectare, iar producţia de 5,2 milioane de tone.
Situaţii similare se regăsesc şi la alte culturi de câmp, precum porumbul sau orzul şi orzoaica.
• Condiţii de piaţă favorabile
"De zece, cincisprezece ani nu am avut condiţii de piaţă mai bune ca anul acesta", spune Dan Botănoiu, directorul executiv al FNPAR.
În timp producţiile de cereale din Rusia şi Ucraina, doi mari exportatori, au fost decimate de secete, în ţara noastră volumul de umiditate din sol a fost mai ridicat datorită ploilor abundente.
Producţiile bune obţinute s-au transformat rapid în bani prin exporturi, cotaţia cerealelor la marile burse internaţionale fiind extrem de favorabilă: dacă, spre exemplu, pe 9 septembrie 2009, buşelul de grâu a fost cotat la 429 dolari, preţul acestuia a fost, în aceeaşi perioadă din 2010, de 704 dolari.
• Bani în plus
Practic, fermierii care au avut grâu în depozite şi au exportat, au obţinut un preţ aproape dublu faţă de anul anterior. "Cu ce s-a obţinut, fermierii vor putea să reziste unul sau doi ani mai slabi în agricultură", consideră Dan Botănoiu.
Situaţia de pe plan internaţional a avut repercusiuni şi asupra preţurilor din piaţa noastră. Potrivit INS, în august 2010, faţă de august 2009, preţurile produselor vegetale au crescut cu 24,3%. La grâu, creşterea a fost de 32%, iar la orz şi orzoaică de 13,9%, doar porumbul înregistrând o scădere de 10,9%.
Un simplu calcul ne arată că doar din cele 500.000 tone de grâu obţinute în plus faţă de 2009, producătorii agricoli au înregistrat un profit de cel puţin 300.000 lei, la un preţ mediu de 0,6 lei/kg.
Dacă în aceste condiţii, în care statul nu a investit mai nimic în agricultură, producţiile au crescut datorită conjuncturii favorabile, rămâne întrebarea ce producţii am fi avut şi ce beneficii de pe urma acestora, dacă autorităţile ar fi făcut ceva mai mult pentru sector?
• Cifre umflate şi probleme de calitate?
Sunt voci care susţin că datele de care dispune Ministerul Agriculturii privind nivelul producţiei ar fi puţin umflate şi că, spre exemplu, producţia de grâu ar fi mai mică cu câteva sute de mii de tone. Cei care susţin acest lucru cred că raportările ar fi greşite îndeosebi din cauza personalului insuficient al unor direcţii agricole.
Mai mult decât atât, sunt voci care susţin că aproximativ 60% din cele 5,72 milioane de tone de grâu ar fi furajer, şi nu de calitate pentru panificaţie. Totodată, unii fermieri spun că aproximativ 1 milion de tone de grâu, de calitate, ar fi fost exportat. Chiar şi în aceste condiţii, o scumpire prea accentuată la unele produse alimentare pare nejustificată, în condiţiile în care, anual, necesarul de consum al ţării este de circa 3,5 milioane de tone.
• Producţii mari în condiţii vitrege
Producţia agricolă a ţării, la cele trei culturi de câmp analizate, a fost, în anul agricol 2009-2010, mai mare faţă de anul precedent, în condiţii vitrege pentru sector. Prezentăm, în continuare, câteva dintre problemele pe care producătorii noştri le-au avut de înfruntat anul acesta:
- Eliminarea ajutoarelor de stat
- Neplata sumelor directe complementare de la buget
- Preţuri mari la îngrăşăminte şi fertilizanţi
- Sfârşit de vară cu secete
- Suprafeţe irigate reduse
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2010, 04:43)
Cred ca este timpul sa recunoastem ca agricultura nu o face nici ministerul de resort, nici milioanele de tarani pe hectarul lor de langa casa.
Cred ca politicile guvernamentale trebuie sa sprijine concentrarea suprafetelor in mana acelora - e adevarat ca putini - care au forta financiara sa le administreze. Ne convine sau nu, nici subventiile, nici irigatiile, nu schimba mult din situatia agriculturii romanesti, atata timp cat ea se face, pe majoritatea suprafetelor, cu plugul tras de cal.