AICI, ACUM Inevitabilii 15 copii

• ...ceauşescu, ceauşescu...

Dacă ne-am fi păstrat sis-temul de irigaţii din timpul lui ceauşescu, atunci am fi evitat şi nenorocirile omeneşti provocate de inundaţii, dar am fi evitat şi creşterea TVA şi tăierea salariilor bugetarilor.

Ştiţi care este diferenţa valorică dintre recoltele ultimilor douăzeci de ani şi cele care s-ar fi obţinut dacă sistemul nostru de irigaţii ar fi fost menţinut?

Am calculat noi: 50 de miliarde euro.

Ştiţi la cît se ridică datoria noastră publică, la sfîrşitul primului trimestru?

A calculat Banca Naţională: 37,8 miliarde de euro.

Concluzie: dacă ne-am fi păstrat irigaţiile, Dunărea nu s-ar mai fi umflat, nici afluenţii nu s-ar mai fi umflat, moldovenii n-ar mai fi fost evacuaţi, cei 24 de morţi ar trăi şi astăzi, dispărutul ar fi de găsit la el acasă, bugetarii concediaţi ar avea slujbe, ceilalţi norocoşi şi-ar lua salariul întreg (iar nu trei sferturi) şi azi nu ne-am sparge capul să recalculăm tarifele, adăugînd 24% TVA.

Ba, chiar, în ţară s-ar fi aflat un excedent de vreo 12 miliarde de euro faţă de datoria publică (desigur, sîntem conştienţi că banii din agricultură nu se pot duce integral la buget, dar zicem aşa, de frumuseţe, pentru că nu este fals - este cert că valoarea excedentară calculată de noi ar fi influenţat pozitiv întreaga economie şi astfel mijlocit, însuşi bugetul).

• Diferenţa faţă de animal

În secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundaţii de proporţii, în Româ-nia, în secolul al XVII-lea au fost consemnate 19, în secolul al XVIII-lea 26, în secolul al XIX-lea 28, iar în secolul al XX-lea, 42.

Cauze: schimbările climatice, reducerea capacităţii de transport în albiile minore ale arterelor hidrografice, aluvionările, îndiguirile, despăduririle din bazinele de recepţie-colectare şi diferitele construcţii în albia majoră.

Pe lîngă acţiunile de îndepărtare a cauzelor, principala metodă de apărare împotriva inundaţiilor o constituie sistemul de irigaţii (îmbunătăţirile funciare).

În definitiv, inundaţiile nu sint decît "irigaţii scăpate de sub control". Este de ajuns ca apa să fie luată sub control, dirijînd-o spre culturile agricole, ca dezastrul inundaţiei să devină un fenomen benefic, iar pagubele şi lacrimile să devină bucurii şi beneficii.

Adaptăm mediul la nevoile noastre.

Asta poartă numele de "comportament omenesc" şi face diferenţa faţă de animal.

• Distrugeri neomeneşti

Sistemul nostru de irigaţii a fost vandalizat în ultimii 20 de ani: furat, tăiat cu pînza de bomfaier, vîndut la fier vechi sau scos din pămîntul arid, sub nepăsarea autorităţilor.

Asta a fost soarta unei investiţii care, după estimarea specialiştior, a valorat 60 de miliarde euro.

Dacă în 1990 aveam amenajată cu instalaţii de irigat o suprafaţă de 3 milioane de hectare (o treime din suprafaţa arabilă a ţării), acum mai pot fi irigate doar 800.000 de hectare.

Amenajările de pe 1,5 milioane de hectare au fost rase definitiv, prin distrugeri neomeneşti. Pagubele înregistrate se ridică la 15 - 30 miliarde euro.

Acum două decenii irigam 3 milioane de hectare. La începutul lunii iunie, doar 36.000...

• Ce investiţii sunt necesare

Ca să reamenajăm cele 3 milioane de hectare cu instalaţii moderne de irigare ne trebuie circa 14 miliarde de euro, spun specialiştii. Imposibil de găsit această sumă în condiţiile actuale de criză, completează ei.

Pentru prevenirea inundaţiilor, autorităţile estimează că, în următorii 35 de ani, sunt necesare investiţii de circa 25 miliarde euro (1 miliard de euro anual din partea a patru ministere).

Din 2005 şi până în prezent, s-au investit, anual, 125-130 milioane euro pentru lucrări de infrastructură şi apărare împotriva inundaţiilor.

Din 2006, a început efectiv şi procesul de realizare a hărţilor de risc, însă, din cauza lipsei banilor, au fost investiţi doar 27 milioane lei, din cele 240,5 milioane lei, cât este estimat că ar fi necesar. Planurile de Apărare a Bazinelor Hidrografice au fost reactualizate în martie 2010.

• Apa e nelalocul ei

Una dintre principalele probleme pentru faptul că suprafaţa irigată este extrem de redusă o constituie faptul că agricultorii nu au bani pentru apa necesară irigării culturilor agricole.

Mia de metri cubi de apă poate să coste de la 200 lei, pînă la 1.400 lei, în funcţie de distanţa de livrare şi de consumul de energie electrică, susţin specialiştii.

Potrivit lor, dacă autorităţile ar găsi o soluţie prin care tariful la energia electrică să fie redus cu 50%, atunci suprafaţa agricolă irigată s-ar tripla.

Reducerea substanţială a suprafeţei irigate anul acesta, faţă de cea irigată anul trecut, este şi o consecinţă a eliminării ajutoarelor de stat pentru agricultori.

Paradoxal, apa în exces de la inundaţii nu reuşim să o folosim pentru irigaţii.

• Ne batem pentru ultimul loc în UE

Producţiile agricole la hectar, obţinute în ţara noastră, sunt printre cele mai mici din UE, din cauza lipsei irigaţiilor şi a fertilizanţilor. Potrivit estimărilor agricultorilor pentru anul acesta, producţia agricolă la hectar va fi de circa 2,2-2,5 tone.

Statisticile arată că ţara noastră a obţinut, anul trecut, o producţie agricolă medie la hectar de circa 3,4 tone, în timp ce Bulgaria a obţinut o producţie de 4,1 tone la hectar.

Producţia noastră este foarte mică faţă de cât au obţinut alte state din UE: Franţa - 7,4 tone/hectar, Olanda - 9.6 tone/hectar, Belgia - 9,1 tone/hectar, Marea Britanie - 8,2 tone/hectar, Danemarca - 8,1 tone/hectar, Germania - 7,8 tone la hectar.

Statisticile au mai scos la iveală că lipsa irigaţiilor şi a îngrăşămintelor chimice a făcut ca ţara noastră să se afle pe primul loc în UE privitor la dimensiunea suprafaţei cultivate cu porumb, dar să fie depăşită de ţara de pe locul al doilea, Franţa, a cărei productivitate a fost de trei ori mai mare.

*•

Ţăranul nostru a fost întotdeauna un bun creştin.

Dependent de ploaie şi de soare, a transformat o rugăciune în salut: "Doamne"ajută!"

Noi înşine sîntem conştienţi că, deocamdată, altă speranţă nu-i.