English
S-a petrecut cu adevărat. În Aprilie 1967, la Palo Alto (California). Un profesor de liceu, pe numele său Ron Jones, le preda elevilor săi o lecţie de istorie despre Germania nazistă, când a fost confruntat cu o întrebare. Cum se face că germanii, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au trecut cu vederea sau chiar au acceptat exterminarea a milioane de oameni?
Pentru a le explica elevilor săi despre ce a fost vorba, Ron Jones a recurs la un experiment. A pretins că formează o mişcare, Al Treilea Val, al cărei scop ar fi fost să îi înveţe pe tineri cu disciplina şi spiritul comunitar. În scurtă vreme, pe măsură ce autoritatea sa asupra elevilor devenea mai strictă, profesorul le-a dezvăluit că există şi o ideologie a mişcării. Membrii acesteia au primit legitimaţii şi au fost învăţaţi să salute cu un gest inspirat de salutul nazist.
La un moment dat, lucrurile aproape că au scăpat de sub control. Unii membri îi turnau pe alţii la profesor. Gradul de conformism era deja îngrijorător. Jones s-a decis să termine experimentul chemându-i pe elevi într-o sală, sub pretextul că le va dezvălui cine este liderul secret al mişcării, la nivel naţional. După câteva minute de privit la un ecran de televizor fără nici o imagine, Jones a comunicat adunării că totul a fost o farsă destinată să le arate cum tineri altminteri normali pot fi atraşi de mişcările fasciste.
Cititorii din generaţia mea asociază titlul acesta, "Al Treilea Val", cu o carte celebră a lui Alvin Toffler, apărută în 1980. Pentru Toffler, societatea se află în pragul unei mari transformări, bazată pe tehnologia informaţiei.
Ce ne aşteaptă? Ceva mai apropiat de viziunea lui Toffler despre "societatea post-industrială" sau de experiementul sinistru al lui Ron Jones?
În ce mă priveşte, nu sunt un optimist. Dar nici pesimist. Nu cred că societăţile evoluează, cu o necesitate de fier, către o anumită stare sau alta. Cel puţin, nu pe termen lung.
Dar asta nu înseamnă că nu îmi pun întrebări. Experimentul din 1967 este remarcabil prin aceea că a folosit oameni normali. Era vorba de un grup oarecare de liceeni. Sunt "oamenii normali", aşadar, vulnerabili la propaganda autoritară?
Există deja o literatură de specialitate imensă care adresează variante ale acestei întrebări. Cartea lui Daniel Goldhagen, îndelung comentată, pune problema gradului în care germanii obişnuiţi au fost complici cu regimul nazist. O altă carte, a lui Christopher Browning, analizează un batalion de poliţie militară, format din rezervişti obişnuiţi, care a ajuns să fie implicat în crimele "Soluţiei Finale" din Polonia.
Nu este însă nevoie să mergem până acolo cu exemplele. Realitatea este că extremismul corodează frecvent chiar şi discursul cotidian al unor "oameni obişnuiţi". Priviţi doar la comentariile anti-semite (ne-moderate) de pe forumurile unor ziare sau la ignoranţa stupefiantă a unor personaje publice.
Glorificarea unor personaje sau a unor mişcări criminale intră în aceeaşi categorie. Un individ precum Che Guevara nu are nimic romantic sau amuzant. A fost un criminal înrăit care a lăsat în urmă un şir lung de cadavre. "Ura este elementul central al luptei noastre!... Imperialiştii... hienele acestea sunt bune doar pentru exterminare!" - afirma tovarăşul Ernesto. Chiar şi imaginea sa celebră din milioane de postere este o manipulare a fotografiei originale din 1960, în care Che are o privire posacă, aşezat sub un palmier. După ce a luptat în Congo, agitatorul cubanez afirma despre negri: "Aceste exemplare magnifice care şi-au păstrat puritatea rasială din cauza lipsei lor de afinitate pentru apa din baie... Vom face pentru negri tot atât cât au făcut ei pentru Revoluţie, adică nimic".
Pentru conducătorii noului Val, însă, nimic din toate acestea nu are importanţă. Ei trăiesc într-o lume în care totul poate fi luat peste picior şi oricine poate să primească un pumn în gură.
O diferenţă totuşi există faţă de vremea Cămăşilor Brune sau a Komsomolului. Pe atunci, tinerii aderau la o ideologie. Această ideologie explică, într-o oarecare măsură, derapajele regimurilor din anii '30 sau '40. În vremea din urmă, ideologia nu este însă decât un alibi. Sau nici măcar atât. Acum suntem, cu adevărat, într-o eră post-ideologică.
Ţinta nu mai este individul cu idei sau cu principii, ci individul pur şi simplu. Ura a devenit intens personalizată. Agenţii acesteia nu mai sunt înregimentaţi, ci fac parte, ca atomi în derivă, din "mişcări de opinie", fără structură formală. Fiecare este îndemnat să îşi verse veninul pe Internet sau într-un reality-show.
Iată de ce susţin că, în destule ocazii, nu ştiinţele sociale sau teoria economică sunt capabile să ne lumineze cu privire la ceea se se întâmplă în timpurile noastre. Mai degrabă psihologia este aceea care ne poate învăţa ceva. Să privim, aşadar, către fiecare simptom al comportamentului aberant. Şi spre lipsa de control. Pentru că, spre deosebire de experimentul din 1967, aceştia nu mai ştiu când să se oprească.
Notă: Domnul Cătălin Avramescu este ambasador al României în Finlanda şi Estonia.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anti aberant în data de 04.06.2013, 11:54)
felicitari domnule Catalin! pacat ca articolul este/va fi citit de foarte putini si mai ales ca daca ar fi citit de 99% dintre romani (sau si de alti "unionisti") procentul celor care l-ar intelege pe deplin, ar fi foarte mic.
Aceasta, neintelegerea/neimplicarea este cea mai mare amenintare pentru vremurile tulburi care vor veni.
2. Multi Che Guevara ametesc multimile
(mesaj trimis de Theodor Marcean în data de 04.06.2013, 17:58)
Profilul lui Che ,de barbat frumos si hotarat,entuziasmeaza,inca,ima ginatia multor natarai,acum cativa ani era si pe peretii reuniunilor PDSR/PSD.
Cei care nu au citit biografia lui Lenin continua sa-i viziteze mausoleul,iar in China ,Mao se afla,inca,pe multe fatade,desi a initiat revolutia culturala,miscare care a ucis cateva mii de oameni nevinovati.
"Daca doresti ca societatea sa te bage in seama,trage-i una tare la gioale"consilia Dali pe tinerii care-l intrebau cum a reusit sa devina un pictor renumit.
Marinetti,care exalta violenta in Manifestul Futurist,a sfarsit ca aderent la fascism,miscare care l-a facut si academician.
Din pacate,toti acesti exaltati sunt priviti cu admiratie de multimile de popandai care nu au nici inaltimea necesara,nici curiozitatea de a vedea toate consecintele ideologiilor care au distrus,si continua sa distruga,cultura umanista.
Oamenii de cultura si de caracter,care au ripostat tuturor ideologiilor,aratand lumii fata lor criminala,au inceput sa dispara,de cand interlopii le iau locul ,in institutii,in academii sau pe bancile unor universitati vanzatoare de diplome de someri.
2.1. ... si multi analisti fac exact la fel (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Popandaul nedumerit în data de 09.06.2013, 23:06)
Din pacate, d-le Marcean, lucrurile sunt arareori vopsite doar in alb si negru.
Cei care n-au citit biografia lui lenin continua sa-i viziteze mausoleul, iar cei care n-au citit biografia lui Guevara - dl. Avramescu, de exemplu - ne avertizeaza cu suficienta pe noi, popandaii (care, intelegeti dvs., in nimicnicia noastra suntem incapabili sa privim singuri dincolo de marginea farfuriei sau a paharului cu bere si mai ales sa interpretam corect ce vedem), in privinta primejdiilor ridicate de falsele repere morale.
Nu m-a interesat niciodata Guevara, despre care nu stiam decat ca a fost un tovaras turbulent de-al lui Castro si ca a fost argentinian, nu cubanez (chestie, vb lui Plesu, de minima moralia cand te apuci sa comentezi despre cineva, fie el si-un mort), dar articolul de mai sus m-a facut curios.
Si-am "descoperit" ceea ce e oricum la indemana oricui, anume faptul ca Guevara si-a inceput "cariera" acum vreo 60 de ani, in Guatemala anilor 50, condusa la acea vreme de regimul unui anumit prezidente Guzman.
Guzman asta, fie-i si lui tarana usoara, s-a apucat, tampitul, sa faca exact cam ce au inceput si-ai nostri (in frunte cu guvernul si propriul nostru prezidente, daca i-ati urmarit declaratiile din ultima vreme) sa dea semne ca le-ar placea sa faca.
Anume un soi de reforma agrara prin care, printre altele, proprietarii terenurilor agricole nelucrate sa fie expropriati.
Acum, sigur, sunt si multe diferente; Guzman, fiind un commie imputit dupa cum scria presa "independenta" a vremii, voia sa dea acele terenuri taranilor fara pamant; la noi, fiind vorba de un stat modern, european, profund democratic si ocrotitor al proprietatii private, terenurile cu pricina ar urma sa le confiste statul... Rasul lumii, zau asa.
Atata doar ca, in Guatemala, principalul proprietar al acelor terenuri (si in general detinand aproape jumatate din terenul agricol al tarii) nu erau popand... aaaa, pardon, taranii romani, ci United Fruit Co. Stiti dvs., una dintre acele generoase multinationale al caror principal raison d'etre este sa creeze locuri de munca - in Vaslui sau la Rosia Montana, de exemplu.
Nicio legatura, fireste, intre nazdravaniile lui Guzman, cu confiscarea unei sute de mii de hectare de la UFC si lovitura de stat din 1954, instrumentata de CIA, care l-a inlaturat de la putere. Nici intre numita lovitura de stat, instabilitatea politica si sociala si razboiul civil de-aproape 40 de ani care i-au urmat si care, pana la urma, nici n-au fost cine stie ce, n-au facut decat un fleac de sfert de milion de victime.
Dar astea, desigur, sunt doar povesti vechi, demult ingropate, intocmai ca si numitul Guevara.
Ce ma nedumereste pe mine este altceva - credeti ca daca autoritatile romane or sa confiste (perfect democratic, fireste) terenurile maruntilor fermieri romani, o sa urmeze o lovitura de stat initiata si sprijinita de CIA???
Sunt chiar ingrijorat, ma gandesc ca ar trebui sa-l avertizeze cineva pe dl. presedinte... Poate chiar dl. autor, pe firul scurt?
2.2. Stimate doamna/domnule Popandau nedumerit (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Theodor Marcean în data de 10.06.2013, 11:41)
Faptul ca va solidarizati cu cei numiti(de mine)popandai ma indeamna sa fac unele precizari.
Nimeni nu neaga eroismul lui Che Guevara,care a luptat si si-a dat viata pentru drepturile cetateniloe Americii latine,
Faptul ca a lasat in urma cadavre se datoreaza faptului ca a raspuns unei agresiuni fatise asupra drepturilor celor saraci.
Eu ma refeream la efectul imaginii sale,deformate de propaganda marxista,.asupra multimilor care rumega cu incantare aceasta propaganda.
Secolul XX a demonstrat,din pacate,ca multimile pot fi inselate foarte usor,ajungand,astfel,sa sustina cu infocare si cu convingere ideologii totalitare precum fascismul sau comunismul.
Cat despre atentionarea facuta de dl. Basescu asupra posibilitatii reale de a ne trezi ca ne-am vandut pamantul de sub picioare,aceasta atentionare merita luata in seama,din simplul motiv ca cei care cumpara pe bani putini vor hotara,intr-o zi,soarta romanilor.
Aici nu se pune problema de a decide care partid are dreptate,ci de a gandi,impreuna cu toate institutiile statului,o cale demna de iesire din situatia unui popor care are suficient pamant,dar nu detine,de-ocamdata,resursele necesare folosirii lui cu eficienta.
Sutele de mii de hectare nelucrate nu pot constitui un titlu de mandrie pentru nici un stat civilizat,iar vanzarea lor strainilor , profitabila pentru niste proprietari neputinciosi sau pentru speculanti,este o actiune de care nu vor fi mandri niciodata generatiile viitoare.
Cat despre interventia CIA,cred ca nu se pune problema,exista,in zona,servicii mult mai eficiente,care au interese.
2.3. Realitatea e complexa... (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Popandaul nedumerit în data de 10.06.2013, 13:29)
D-le Marcean, cum sugeram mai sus (si ca sa-l citez pe Make intr-un articol de azi), pe mine ma doare-n spitz de eroismul lui Guevara.
Ce-am vrut sa spun, si credeam ca am fost suficient de clar, este ca si unii, si altii stiu sa ofere la fel de mult furaj ideologic multimilor rumegatoare, nu-s unii mai breji decat altii. Difera doar culoarea furajului, ca sa zic asa.
Cat despre atentionarea presedintelui, este, ca sa ma exprim cu eleganta, gargara cu care ne-a tot obisnuit (furajat?) de-a lungul anilor.
Il doare grija pamantului romanesc, dar n-are absolut nicio greata in a face un lobby insistent pentru vanzarea resurselor subsolului - ultimele pe lista, gaze de sist, chestie la care vad ca s-a asociat recent si-un alt mare expert, Olteanu de la BNR (???).
Cat mai repede si cui trebuie. Si chit ca, in mod ironic, treaba asta s-ar putea lasa taman cu exproprieri masive.
Asa ca furajul oferit de presedinte imi provoaca exact aceeasi senzatie de voma ca si acela servit de Ponta, Olteanu, si alti mari barbati de stat ai acestui popor.
Altfel, treaba cu terenurile agricole e ceva mai subtila, probabil ca nu v-ati gandit cu atentie, n-ati citit printre randuri si n-ati pus lucrurile cap la cap. Poate s-o indura vreun jurnalist de la Bursa...