ALB ROMÂNIA: "Nu avem o imagine clară asupra gradului de îndatorare a clienţilor IFN-urilor"

Asociaţia societăţilor financiare ALB România, care reprezintă companiile de leasing şi credit de consum, a transmis o primă reacţie la proiectul Băncii Naţionale a României (BNR) de modificare a regulamentului privind instituţiile financiare nebancare (IFN), precizând că analizează în prezent impactul propunerilor şi că nu există date clare privind gradul de îndatorare a clienţilor IFN-urilor, scrie News.ro.

În 7 august, BNR a lansat în în dezbatere publică un proiect de modificare a Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, toţi cei interesaţi putând transmite observaţii până pe 18 august.

Principala modificare o reprezintă introducerea unor cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cerinţele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste anumite niveluri de dobândă: 200% pe an pentru credite până la 15 zile, 100% pe an pentru credite cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90 de zile şi 32,5% pe an (de zece ori dobânda la creditul Lombard al BNR) pentru creditele cu scadenţa peste 90 zile, în cazul împrumuturilor în lei.

Noile modificări urmează să se aplice de la 1 octombrie.

Secretarul general al ALB România, Melania Hăncilă, a declarat, într-un răspuns la solicitarea agenţiei de ştiri citate: "Banca Naţională, prin aceste modificări, îşi propune să reducă riscurile asupra stabilităţii financiare care ar putea fi induse de finanţarea unor categorii de clienţi cu grad ridicat de îndatorare raportat la nivelul veniturilor fiscalizate, care însă nu reflectă pe deplin economia reală autohtonă, unde zona nefiscalizată încă deţine o pondere semnificativă, şi astfel nu avem o imagine clară asupra gradului de îndatorare a clienţilor sectorului IFN".

Reprezentantul ALB România a precizat că, în prezent, membrii asociaţiei analizează propunerile BNR, însă remarcă "tendinţa de înăsprire a reglementărilor aplicabile acestui segment de creditare".

"Creditarea acordată de IFN-uri a ajuns să depăşească nivelul de 10% din totalul creditării în prima parte a anului 2017, pe fondul unor creşteri succesive cu două cifre în ultimii ani, datorită faptului că IFN-urile oferă produse de creditare specifice anumitor categorii de clienţi ale căror nevoi de finanţare nu sunt acoperite de sistemul bancar", a explicat Hăncilă.

ALB Romania reprezintă industriile de leasing şi credit de consum, iar membrii săi acoperă aproximativ 90% din totalul finanţării acordate de segmentul IFN.

Secretarul general al asociaţiei consideră că BNR încearcă să diminueaze riscurile prin extinderea arei sale de supraveghere asupra tuturor IFN-urilor care au activitate semnificativă în piaţa creditului de consum, prin lărgirea criteriilor de încadrare a IFN-urilor în Registrul Special, unde sunt incluşi cei mai mulţi membri ai ALB.

Activitatea IFN-urilor importante, din Registrul Special, este supravegheată prudenţial de BNR.

Totuşi, cele mai multe IFN-uri din ţara noastră sunt mici şi sunt înscrise în Registrul General, care nu intră sub incidenţa supravegherii BNR, desfăşurându-şi activitatea în condiţii de creditare mai puţin restrictive.

Hăncilă a mai spus: "BNR doreşte să descurajeze instituţiile financiare nebancare să-şi asume riscuri mai mari prin introducerea unor cerinţe suplimentare de capital de zece ori mai mari decât cerinţele maxime actuale pentru acordare de credite cu rate de dobândă ce depăşesc nivelurile propuse de BNR. Noi, ca asociaţie, susţinem practicile de creditare responsabilă, atât în privinţa dobânzilor practicate, cât şi în ceea ce priveşte capacitatea de rambursare a clienţilor noştri".

BNR justifică necesitatea modificărilor în acest moment prin necesitatea de a evita supraîndatorarea persoanelor cu venituri mici.

În nota de sinteză, autorii proiectului BNR arată: "Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate şi acordate, preponderent, pe termen mediu şi lung".

Potrivit BNR, valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populaţie este de circa 3.300 lei, cu mult sub valoarea medie a împrumuturilor acordate de către bănci, de 20.400 lei, iar clientela IFN-urilor este mult mai riscantă.

Banca Centrală motivează: "Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare".

BNR dă exemplul altor state din Uniunea Europeană care au introdus plafoane pentru costul maxim suportat de debitor, precum Slovacia (200% pe an), Slovenia (453% pe an) sau Marea Britanie (0,8% pe zi).

În ţara noastră, persoanele care accesează credite de la IFN-uri sunt, în mare parte, persoane cu venituri mici sau nedeclarate (inclusiv cu venituri obţinute din "munca la negru"), care nu au acces la creditarea bancară.