Albania acuză Iranul de "agresiune de stat" şi rupe relaţiile diplomatice cu Teheranul

Tirana a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul, după ce a stabilit că această ţară se află în spatele atacului cibernetic care a avut loc în urmă cu câteva luni în Albania, notează defenseromania.ro.

"Atacul nu a fost o operaţiune a unor indivizi, ci o agresiune de stat. Agresiunea a fost orchestrată şi sponsorizată de Republica Islamică Iran", a declarat prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, precizând că personalul diplomatic al Ambasadei Iranului din Tirana a primit 24 de ore pentru a părăsi Albania.

Este prima dată când un stat membru NATO dă vina oficial pe Iran pentru organizarea unui atac cibernetic şi adoptă astfel de măsuri.

Potrivit prim-ministrului Rama, patru grupuri iraniene au fost organizate pentru atacul cibernetic din Albania, "printre acestea aflându-se unul dintre cele mai notorii grupuri de terorism cibernetic internaţional". Rama a afirmat că obiectivul acestui atac a fost distrugerea infrastructurii digitale a Guvernului Albaniei, paralizarea serviciilor publice, precum şi furtul de date şi comunicaţii electronice din sistemele guvernamentale.

Casa Albă a condamnat presupusele acţiuni ale Iranului şi a avertizat cu privire la "acţiuni suplimentare" pentru atacul cibernetic "fără precedent" asupra aliatului NATO. "Statele Unite vor lua măsuri suplimentare pentru a trage Iranul la răspundere pentru acţiunile care ameninţă securitatea unui aliat NATO şi vor crea un precedent tulburător pentru spaţiul cibernetic", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Adrienne Watson

Albania, în iulie, a fost ţinta unui atac cibernetic major, care a paralizat toate site-urile guvernamentale, inclusiv platforma de servicii online e-Albania, prin care cetăţenilor li se oferă majoritatea documentelor. După acest atac cibernetic, Ambasada americană în Albania a tras un semnal de alarmă cu privire la o posibilă ameninţare, despre care se spunea că ar fi vizat un summit organizat de opoziţia iraniană în exil. Acest summit a fost planificat să aibă loc la Durres pe 23 şi 24 iulie.

Summitul, desfăşurat la Durres pe 23 şi 24 iulie, a fost organizat de Consiliul Naţional de Rezistenţă al Iranului (NCRI) şi Organizaţia Populară Mujahideen din Iran (MEK), ambele grupuri susţinând răsturnarea Guvernului Iranului.

În Albania, lângă oraşul Durrës, aproximativ 3.000 de membri ai organizaţiei MEK sunt adăpostiţi din 2016, în urma unei cereri din partea Statelor Unite. Oficialii iranieni consideră că membrii acestui grup sunt terorişti.

Ministerul de Externe al Iranului a negat că Teheranul ar fi fost în spatele oricărui atac cibernetic împotriva site-urilor web ale Guvernului Albaniei. "Aceasta este o decizie nesăbuită şi pripită, care se bazează pe insinuări fără temei", a precizat Ministerul iranian de Externe.

O sursă din cadrul Agenţiei de Securitate Naţională din Muntenegru a sugerat iniţial că serviciile de securitate ruse erau suspectate de a fi în spatele atacului, deşi un grup cubanez şi-a revendicat ulterior responsabilitatea pentru atacul cibernetic. Rezultatele finale ale investigaţiei, la care au participat şi experţi americani în atacuri cibernetice din cadrul Biroului Federal de Investigaţii (FBI), au condus însă către Iran.

• Alianţa NATO a făcut o declaraţie oficială, astăzi, cu privire la atacul cibernetic împotriva Albaniei.

"Suntem solidari cu Albania în urma recentului atac cibernetic asupra infrastructurii sale naţionale de informaţii. Aliaţii recunosc declaraţiile Albaniei şi ale altor Aliaţi care atribuie responsabilitatea pentru atacul cibernetic Guvernului Iranului. Condamnăm ferm astfel de activităţi cibernetice rău intenţionate menite să destabilizaţi şi să prejudicieze securitatea unui Aliat şi să perturbe viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. NATO şi Aliaţii sprijină Albania în consolidarea capacităţilor sale de apărare cibernetică pentru a rezista şi a respinge astfel de activităţi cibernetice rău intenţionate în viitor", a declarat Alianţa NATO.

NATO a adăugat că actorii calomniosi caută să degradeze infrastructura critică, să interfereze cu serviciile guvernamentale, să extragă informaţii, să fure proprietatea intelectuală şi să împiedice activităţile lor militare. Aliaţii s-au angajat să-şi protejeze infrastructura critică, să-şi construiască rezilienţa şi să-şi consolideze apărarea cibernetică.

"Vom continua să ridicăm garda împotriva unor astfel de activităţi cibernetice rău intenţionate în viitor şi să ne sprijinim reciproc pentru a descuraja, a ne apăra şi a contracara întregul spectru de ameninţări cibernetice, inclusiv luând în considerare posibilele răspunsuri colective", mai arată sursa citată.

De asemenea, NATO declară că promovează un spaţiu cibernetic liber, deschis, paşnic şi sigur.

"Depunem eforturi pentru a spori stabilitatea şi a reduce riscurile de conflict prin promovarea respectării dreptului internaţional şi a normelor voluntare de comportament responsabil al statului în spaţiul cibernetic, aşa cum sunt recunoscute de toţi membrii Naţiunilor Unite. Facem apel la toate statele să-şi respecte angajamentele internaţionale de a susţine o abordare bazată pe norme a spaţiului cibernetic", mai precizează NATO.