ALEGERI ÎN FRANŢA Teama de imigranţi a propulsat partidul de extremă-dreaptă către o victorie istorică

Frontul Naţional (FN), partidul de extremă-dreaptă condus de Marine Le Pen, a obţinut un succes important, clasându-se pe primul loc la alegerile desfăşurate duminică în 6 din cele 13 regiuni ale Franţei. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 50%.

FN a obţinut locuri în Parlamentul European la alegerile din 2014 şi controlează, în prezent, câteva municipalităţi franceze. Adevărata miză, însă, o reprezintă votul la nivel naţional.

Rezultatele scrutinului desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute schimbă, astfel, echilibrul de pe scena politică înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare, ce urmează să aibă loc în 2017.

• Cauză şi efect

Succesul Frontului Naţional în aceste regiuni poate fi explicat prin nemulţumirea populaţiei, legată, în primul rând, de criza migranţilor. Marine Le Pen a obţinut, conform estimărilor, peste 40% dintre voturi, depăşind, la o distanţă considerabilă, oponenţii socialişti (în favoarea cărora s-ar fi exprimat între 18 şi 18,4% dintre alegători) şi de dreapta (creditaţi cu maximum 25% din voturi).

Regiunea în care aceasta a candidat (Nord-Pas-de-Calais-Picardie) găzduieşte cel mai mare centru pentru refugiaţi din Franţa. În jur de 5-6000 de refugiaţi locuiesc în aşa-numita "Junglă" din apropiere de Calais, de unde au avut loc numeroase încercări de a trece ilegal în Marea Britanie. Numai în 2015, 14 persoane şi-au pierdut viaţa în tentativa de a traversa Canalul Mânecii.

A doua zi după atentatele în care şi-au pierdut viaţa peste 100 de francezi, un incendiu puternic a avut loc în tabăra de refugiaţi, soldat cu 2 răniţi. La momentul respectiv, au apărut suspiciuni că focul ar fi fost pus intenţionat, ca răzbunare pentru atacurile din Capitală, revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Calais se află în apropiere de graniţa franco-belgiană, de unde au venit mai mulţi dintre atentatorii de la Paris.

Conform unui reportaj realizat de CNN, locuitorii centrului sunt conştienţi că atacurile de luna trecută vor produce un val de ură îndreptat împotriva refugiaţilor în general, deşi ei, la rândul lor, au fost obligaţi să ia calea exilului tocmai din cauza ideologiei care a produs tragedia din capitala Franţei. Temerile populaţiei au fost alimentate de faptul că unul dintre atacatorii de la Stade de France pare să fi venit în Europa odată cu un val de migranţi, cu paşaport sirian. La nivel european, 64% dintre refugiaţi provin din Siria, potrivit datelor oferite de CNN.

Frontul Naţional este principalul beneficiar al acestei situaţii, având în vedere că promovează o platformă antiimigranţi şi are o viziune eurosceptică. De altfel, ascensiunea unor asemenea partide este vizibilă în mai multe zone din Europa, afectate de criza refugiaţilor, precum Marea Britanie (cu UK Independence Party sau UKIP), Germania sau Polonia.

• Nord şi Sud: condiţii economice ale victoriei familiei Le Pen

Dacă sunt luaţi în considerare câţiva indicatori economici (PIB/locuitor şi rata şomajului), se poate observa că succesul Frontului Naţional şi-ar putea avea originile nu doar în nemulţumirile legate de criza migranţilor, ci şi în unele probleme economice cu care se confruntă regiunile respective. Zonele în care FN a obţinut cele mai bune scoruri electorale au probleme cu şomajul, care depăşeşte media naţională în 4 din cele 6 cazuri - un motiv suplimentar de nemulţumire pentru locuitori, confruntaţi, de asemenea, cu valuri de imigranţi.

Circumscripţiile în care au candidat Marine Le Pen (Nord-Pas-de-Calais- Picardie, una dintre cele mai sărace regiuni din Franţa) şi nepoata acesteia, Marion Marechal Le Pen (Provence- Alpes-Cote d'Azur) au înregistrat cea mai mare susţinere pentru Frontul Naţional - 40,64%, respectiv 40,55%, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Interne francez.

În ceea ce priveşte indicatorul PIB/locuitor, cele două regiuni s-au aflat la coada topului pentru anul 2013 între zonele în care FN a câştigat primul tur al alegerilor. Acestea sunt depăşite numai de regiunea Centre - Val de Loire, singura în care indicatorul menţionat este sub media de la nivelul Franţei. Centre are, în schimb, o rată a şomajului sub media naţională, spre deosebire de Nord-Pas-de-Calais şi de Provence-Alpes-Cote d'Azur, unde acest indicator depăşeşte media, atât în 2014, cât şi în primele două semestre ale anului curent, conform datelor publicate de institutul francez de statistică (INSEE).

Printre planurile enunţate de Marine Le Pen, în cazul unei victorii pe 13 decembrie, se numără eliminarea cooperării internaţionale (proiectele de cooperare aflate în desfăşurare vizează, în primul rând, state africane), precum şi "patriotismul economic" (prin eliminarea întreprinderilor care angajează lucrători detaşaţi), relatează Agerpres.

E clar că rata crescută a şomajului, precum şi faptul că regiunile se confruntă cu problema imigraţiei constituie principalele explicaţii pentru succesul Frontului Naţional.

• Marion Marechal Le Pen: "Nu suntem o republică islamică"

Partidul condus de Marine Le Pen şi-a lărgit baza de alegători şi printr-o modificare a viziunii politice, renunţând la discursul antisemit şi domolindu-l pe cel rasist. Frontul şi-a menţinut opoziţia faţă de imigraţie şi de Islam. În contextul atentatelor recente din Paris, liderul Frontului Naţional a folosit oportunitatea pentru a promova programul partidului, care include instituirea controlului la graniţă (în ciuda faptului că Franţa face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie) şi acordarea unor puteri sporite poliţiei şi armatei. Într-un interviu acordat Sky News, Le Pen a numit acordul Schengen "o nebunie".

Într-un discurs rostit înainte de alegeri, Marion Marechal Le Pen a făcut, la rândul ei, apel la "teribila lecţie" dată de atentatele de la Paris: "Islamismul radical a prins rădăcini în unele regiuni ale Franţei din cauza imigraţiei în masă". Conform unei analize realizate de Stratfor, evenimentele din capitala Franţei vor consolida popularitatea lui Le Pen şi ar putea convinge alegătorii indecişi să voteze pentru partidele naţionaliste.

Nu este prima dată când liderii Frontului Naţional se folosesc de atentatele teroriste pentru a-şi susţine agenda politică. În urma atacului de la Charlie Hebdo, de la începutul anului, Marine Le Pen a condamnat "ideologia criminală". "Atacul ar trebui să elibereze discursul despre fundamentalismul islamic", a declarat aceasta, justificând astfel discursul împotriva Islamului.

Victoria din alegerile regionale ar putea aduce şi un dezavantaj partidului de extremă-dreapta. În bună măsură, popularitatea sa a avut la bază imaginea de organizaţie "antisistem", care critică elita politică aflată la putere în Franţa. Acest rol este mai uşor de susţinut din opoziţie decât dintr-o poziţie de responsabilitate. Dacă Frontul Naţional va avea controlul asupra consiliilor regionale, o prestaţie dezamăgitoare la nivel local se va reflecta şi asupra cursei prezidenţiale din 2017.

Chiar şi în cazul unor viitoare eşecuri electorale, realizările partidului condus de Marine Le Pen vor avea efecte de durată pentru mediul politic francez. O nouă forţă şi-a făcut apariţia, destabilizând vechea ordine. Istoria ne demonstrează că atunci când apare un al treilea actor într-un sistem bipartid, aşa cum a fost cel francez decenii de-a rândul, sistemul tinde să îşi recapete echilibrul, urmând principiul darwinian de supravieţuire a celui mai adaptabil. Această "selecţie naturală" elimină jucătorul cel mai slab. Un exemplu în acest sens îl reprezintă vecinii britanici ai Hexagonului, care au trecut de la binomul conservator-liberal la cel conservator-laburist, prezent şi astăzi.

Afirmarea Frontului Naţional ar putea da naştere unui astfel de proces. Este posibil ca partidele cu o ideologie moderată să prefere formarea unor alianţe sau adoptarea unor strategii comune pentru a contracara succesul extremei-drepte, deşi în acest moment liderii politici de la Paris resping această variantă.

• Lecţiile istoriei: politica de containment

Conceptul de "containment policy" a fost lansat în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial şi făcea parte din strategia pe plan extern a preşedintelui american Harry Truman. Se presupunea că, atât timp cât se putea bloca extinderea guvernelor comuniste, acestea nu se vor putea susţine la putere. Un principiu asemănător s-ar putea aplica şi în Hexagon, pentru a limita posibilităţile de extindere ale extremei-drepte.

Se pare că partidul socialist al lui Francois Hollande va adopta în cel de-al doilea tur de scrutin (ce se va desfăşura pe 13 decembrie) al alegerilor regionale această strategie de blocare a Frontului Naţional. Din acest motiv, unii candidaţi socialişti s-au retras din cursa electorală în două regiuni-cheie: Nord-Pas-de-Calais-Picardie şi Provence-Alpes-Cote d'Azur, în care victoria a fost obţinută de familia Le Pen. Voturile care ar fi fost acordate acestora se vor duce, probabil, către contracandidaţii partidului de extremă-dreapta, în încercarea de a-i împiedica să înregistreze un nou succes la viitoarele alegeri.

Conservatorii lui Nicolas Sarkozy exclud orice colaborare cu partidul de stânga împotriva FN, relatează Reuters. Declaraţia se înscrie în trendul vizibil în ultimii ani, de îndepărtare de la politica tradiţională, conform căreia partidele de centru-dreapta şi centru-stânga se sprijineau reciproc în cazul în care unul dintre acestea se confrunta cu Frontul Naţional în turul al doilea al alegerilor.