ALEGERI LEGISLATIVE ÎN IRAN Poporul iranian decide între reforme şi revenirea la trecut

Iranienii se vor prezenta la urne, pe 26 februarie, pentru a decide noua componenţă a Majlis-ului (Parlamentul de la Teheran), dar şi a aşa-numitei Adunări a Experţilor. Dintre cele două, cea din urmă instituţie are, de fapt, rolul cel mai însemnat: este alcătuită din 88 de jurişti şi clerici, cu mandate de 8 ani, care se reunesc bianual. Însă cea mai importantă atribuţie a Adunării este cea de desemnare a noului Lider Suprem.

Ayatollahul Ali Khamenei, care deţine această funcţie în prezent, a ajuns deja la vârsta de 76 de ani, iar presa internaţională a mai prezentat informaţii legate de degradarea stării de sănătate a liderului spiritual de la Teheran. În aceste condiţii, membrii care vor fi aleşi vineri s-ar putea să fie cei care desemnează noul Ayatollah, adevăratul pol al puterii din Iran.

Printre instituţiile controlate, în practică, de Liderul Suprem, se numără armata, condusă de tehnocraţi, şi Consiliul Gardienilor Constituţiei. Acesta are rolul de a verifica şi valida candidaţii care vor participa la alegeri.

Cetăţenii Iranului vor avea de ales, practic, între moderaţi - care susţin un program de reforme şi reintrarea statului în circuitul economic internaţional, prin raporturi comerciale cu Vestul - şi conservatori. Diferenţele dintre cele două facţiuni sunt vizibile, spre exemplu, în atitudinea faţă de acordul semnat, anul trecut, la Viena. În urma acestei înţelegeri, unele sancţiuni aplicate Iranului au fost ridicate, în schimbul limitării programului său nuclear. Cu ajutorul tratatului, preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, a demonstrat că ţara sa poate negocia şi chiar colabora cu statele occidentale.

Potrivit agenţiei Reuters, popularitatea în creştere a lui Hassan Rouhani şi potenţiala deschidere a statului faţă de exterior au produs îngrijorarea aliaţilor lui Ali Khamenei. Temându-se de posibilitatea unei majorităţi parlamentare moderate, Consiliul Gardienilor Constituţiei a încercat să blocheze accesul candidaţilor pe listele electorale şi a respins nu mai puţin de 7.000 de candidaţi. O lovitură importantă a Consiliului a fost excluderea lui Hassan Khomeini de la alegeri, un moderat favorabil lui Rouhani şi nepotul Ayatollahului din timpul Revoluţiei Islamice (1979).

Conform unei analize realizate de Forbes, un Parlament moderat ar putea ajuta programul reformator al preşedintelui de la Teheran, sprijinind, totodată, guvernul în extinderea libertăţilor sociale şi economice, o promisiune făcută încă din 2013, în campanie electorală.

Un lider spiritual din Iran, citat de agenţia locală Mehr News, a afirmat că persoanele care desfăşoară campanii împotriva Consiliului Gardienilor Constituţiei încearcă, de fapt, să pună sub semnul întrebării legitimitatea Majlis-ului rezultat după alegerile de pe 26 februarie.

Multe personalităţi iraniene au lansat apeluri către populaţie, pentru a se prezenta la urne într-un număr cât mai mare. Chemările şi-au găsit ecoul în presa locală, care oferă din abundenţă motive pentru care cetăţenii ar trebui să se prezinte la vot, invocând chiar o obligaţie impusă de Coran.

• Intervenţia puterilor străine în "cetatea asediată"

Recent, politicieni şi militari iranieni au luat atitudine împotriva unei presupuse imixtiuni a puterilor străine în procesul electoral. Motorul nemulţumirilor ar fi fost un articol publicat pe site-ul în limba persană a companiei britanice BBC, în care alegătorilor le-ar fi fost sugerat cu cine să voteze. De aici până la reactivarea unui complex de cetate asediată nu a mai fost decât un pas.

Dacă pentru o intervenţie britanică se poate găsi, măcar, argumentul articolului menţionat, liderii iranieni au revenit şi la inamicii mai vechi, acuzând Statele Unite de intervenţie în chestiunile interne ale statului suveran iranian. Ceea ce lipseşte din discursurile politicienilor este argumentarea acestui punct de vedere.

Fie că este adevărat, fie că nu, istoria ne-a demonstrat că exploatarea complexului de cetate asediată poate fi valorificat de anumite forţe politice.

Generalul de brigadă Qassem Rezaie, comandantul militar însărcinat cu paza frontierelor din cadrul Poliţiei iraniene, a declarat că, de-a lungul graniţelor statului, vor fi impuse controale speciale, în vederea alegerilor de la finalul lunii februarie, relatează Iranian News Agency.

În acest context, purtătorul de cuvânt al coaliţiei conservatoare, Haddad Adel, a evidenţiat faptul că administraţia americană ar fi încercat, timp de 37 de ani, să "rănească revoluţia Islamică" (n.r. Revoluţia din 1979, în urma căreia Şahul a fost înlăturat de la putere), relatează agenţia iraniană Mehr News.

Potrivit Tasnim News, generalul de brigadă Massoud Jazayeri, adjunctul şefului Statului Major de la Teheran, s-a plâns în legătură cu lipsa de reacţie a diplomaţilor ţării sale faţă de articolul din BBC, care ar avea ca ţintă influenţarea rezultatelor alegerilor.

Scrutinul de vineri este important, nu doar din prisma formării unui nou parlament, care nu are un rol semnificativ în politica externă a Iranului, ci a desemnării noilor membri ai Adunării Experţilor, care vor decide cine va ocupa funcţia de Lider Suprem, cea mai importantă din statul oriental, în practică.