Alegeri parlamentare: extrema dreaptă în ascensiune, partidele pro-europene se repliază

Alegerile parlamentare ce au loc duminică, 1 decembrie, sunt cele mai tensionate din 1990 încoace, prin prisma ascensiunii forţelor politice de extremă dreaptă, apropiate Rusiei, anti-europene şi anti-NATO, şi a replierii partidelor pro-europene în urma rezultatului din turul I al alegerilor prezidenţiale, scrutin ce a avut în 24 noiembrie şi în care pe primul loc s-a situat cu 22,4% din voturi candidatul independent Călin Georgescu, care s-a pronunţat a fi drept anti-sistem şi care va avea în turul II de scrutin sprijinul AUR şi SOS. Asta, dacă nu cumva Curtea Constituţională a României va decide anularea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, după ce se va pronunţa azi asupra contestaţiilor depuse, pronunţare care a fost amânată după ce Biroul Electoral Central va renumăra toate voturile de la turul I al prezidenţialelor, potrivit solicitării magistraţilor CCR.

Până atunci însă, duminică, 1 decembrie, 18.997.710 cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru a alege viitoarea componenţă a Parlamentului României. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului electoral, autorităţile au decis organizarea a 18.968 de secţii de votare în ţară şi 950 de secţii de votare în străinătate (pentru cei 989.230 de cetăţeni români cu drept de vot care au domiciliul în alte state).

• Structura şi rolul Parlamentului României

Parlamentul României este un organism bicameral, format din Camera Deputaţilor ce are 329 de membri şi Senatul care numără 136 de membri. Reprezentanţii sunt aleşi prin vot universal, liber, secret şi direct, conform normelor stabilite în Legea nr. 208/2015. Reprezentarea este proporţională, în funcţie de numărul de locuitori: un deputat la fiecare 73.000 de cetăţeni şi un senator la fiecare 168.000 de cetăţeni. Alegerile din 1 decembrie sunt importante deoarece Parlamentul este autoritatea legiuitoare a ţării. Constituţia României defineşte în articolul 75 situaţiile în care Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată (care ia în discuţie un proiect de lege). În toate celelalte cazuri, Senatul preia această sarcină. Ca o lege să fie adoptată, are nevoie de votul ambelor camere. Articolul 65 din Constituţie arată situaţiile în care se întrunesc cele două camere în şedinţă comună, deoarece majoritatea şedinţelor sunt separate pe fiecare cameră a Parlamentului. În cadrul şedinţelor comune, parlamentarii votează Guvernul şi programul de guvernare, numesc şefii serviciilor secrete, judecătorii Curţii Constituţionale, conducerea instituţiei Avocatul Poporului, conducerile televiziunii publice şi radioului, conducerea ASF, conducerea BNR şi conducerile altor instituţii publice de importanţă naţională. Plenul Parlamentului este cel care poate demite Guvernul în urma adoptării unei moţiuni de cenzură, cel ce ratifică tratatele internaţionale şi poate adopta decizii referitoare la politica externă a ţării.

• Praguri electorale şi modul de atribuire a mandatelor

Alegerile se desfăşoară în 42 de circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi Municipiului Bucureşti, la care se adaugă o circumscripţie pentru diaspora. Normele de reprezentare determină numărul de mandate pentru fiecare circumscripţie.

Sistemul electoral românesc este unul proporţional. Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depăşească pragul electoral de 5% din votul naţional sau cel puţin 20% din voturile din patru circumscripţii. Pentru alianţele electorale, pragurile sunt mai ridicate, în funcţie de numărul de partide: 8% pentru o alianţă alcătuită din două partide; 9% pentru trei partide; 10% pentru alianţe mai mari; un candidat independent trebuie să obţină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripţia în care candidează (adică numărul total de voturi împărţit la numărul de mandate din acea circumscripţie).

Mandatele rămase neocupate în urma alegerilor (voturi primite de partidele şi alianţele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reuşit să intre în Parlament. Calculele se fac în funcţie de aşa numitul coeficient electoral - numărul total de voturi valabil exprimate într-o circumscripţie, împărţit la numărul de mandate atribuite acelei circumscripţii. În prima etapă, mandatele se alocă în circumscripţii (judeţe şi municipiul Bucureşti) pe baza coeficientului electoral. Fiecare partid care a trecut pragul electoral obţine un număr de mandate proporţional cu voturile primite. După atribuirea mandatelor în circumscripţii, există de obicei mandate rămase nealocate. Aceste mandate sunt redistribuite la nivel naţional între partidele şi alianţele care au trecut pragul electoral. Redistribuirea se face printr-un sistem proporţional care ia în considerare voturile obţinute de fiecare partid la nivel naţional, pentru a asigura reprezentarea proporţională. În redistribuire se utilizează o formulă matematică care generează un set de "cote" fiecărui partid. Mandatele rămase se alocă pe baza acestor cote - partidele care au cele mai mari valori ale cotelor obţin cele mai multe mandate - până la epuizarea locurilor. Mandatele redistribuite sunt atribuite candidaţilor de pe listele partidelor respective în funcţie de ordinea de pe listă şi de circumscripţia unde aceştia au candidat, pentru a menţine echilibrul regional al reprezentării.

• 42 de opţiuni pe buletinul de vot

Biroul Electoral Central a validat pentru alegerile de duminică listele de candidaţi depuse de 31 de partide şi alianţe politice, candidaţii propuşi de cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale şi un candidat independent. Potrivit BEC, la alegerile parlamentare de duminică participă următoarele formaţiuni:

1.Partidul Naţional Liberal

2.Forţa Dreptei

3.Partidul Social Democrat

4.Uniunea Democrată Maghiară din România

5.Uniunea Salvaţi România

6.Alianţa pentru Unirea Românilor

7.Partidul Social Democrat Unit

8.Partidul Patrioţii Poporului Român

9.Partidul Reînnoim Proiectul European al României

10.Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

11.Partidul Naţional Conservator Român

12.Partidul România în Acţiune

13.Alianţa Naţională Creştină

14.Partidul Oamenilor Tineri

15.Partidul Ecologist Român

16.Partidul Social Democrat Independent

17.Partidul Pensionarilor Uniţi

18.România Socialistă

19.Partidul Dreptate şi Respect în Europa

20.Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - SENS

21.Partidul S.O.S România

22.Partidul Noua Românie

23.Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România

24.Uniunea Polonezilor din România

25.Uniunea Democrată Turcă din România

26.Forum Cehilor din România

27.Asociaţia Liga Albanezilor din România

28.Uniunea Bulgară din Banat - România

29.Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România

30.Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa"

31.Asociaţia Macedonenilor din România

32.Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

33.Uniunea Elenă din România

34.Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România

35.Uniunea Culturală a Rutenilor din România

36.Forum Democrat al Germanilor din România

37.Uniunea Armenilor din România

38.Uniunea Croaţilor din România

39.Uniunea Sârbilor din România

40.Uniunea Ucrainenilor din România

41.Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.

42.Voinea Gheorghe Sorinei (independent)

Cele mai numeroase liste au fost depuse de Partidul Social Democrat (PSD) - 639 candidaţi, Partidul S.O.S. România - 636 candidaţi, Partidul Naţional Liberal (PNL) - 630 candidaţi, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 621 candidaţi, Forţa Dreptei - 619 candidaţi, UDMR - 596 candidaţi şi Uniunea Salvaţi România (USR) - 589 candidaţi.

• Ce partide pot intra în viitorul Parlament

Potrivit sondajelor de opinie derulate în ultima lună, cele mai mari şanse de intrare în Parlament le au următoarele formaţiuni politice:

- Partidul Social Democrat (PSD) - formaţiune politică aflată la guvernare aproape în toate legislaturile din 1990 încoace. Este urmaşul Frontului Salvării Naţionale, constituit imediat după Revoluţia Română şi face parte din familia social-democraţilor europeni, sprijinind aspiraţiile euroatlantice ale României. După primul tur al prezidenţialelor a rămas fără lider, după ce în premieră, candidatul Marcel Ciolacu, actual premier, nu a intrat în turul doi.

- Partidul Naţional Liberal (PNL) - este un partid istoric, reînfiinţat după 1990, dar care a fost înfiinţat la finalul secolului XIX. Susţine orientarea euroatlantică a României şi afirmă că reprezintă interesele micilor antreprenori şi electoratului din mediul preponderent rural. Din 2021 se află într-o coaliţie de guvernare cu PSD. Liderul său este în prezent Ilie Bolojan, care i-a luat locul lui Nicoale Ciucă, după rezultatul dezamăgitor al acestuia în turul întâi la prezidenţiale.

- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - partid cu platformă unionistă, conservatoare şi suveranistă. Liderul acestuia, George Simion critică Ucraina şi sprijinul Occidentului pentru aceasta, şi are interdicţie de a intra în Republica Moldova şi Ucraina.

- Partidul Salvaţi România S.O.S - este condus de europarlamentarul Diana Şoşoacă, a cărei candidatură a fost respinsă la alegerile prezidenţiale, din cauza convingerilor incompatibile cu valorile democraţiei şi a discursului public anti-UE şi anti-NATO. Promovează suveranismul şi apropierea de Federaţia Rusă. Ucraina a impus sancţiuni împotriva Dianei Şoşoacă, după ce aceasta a depus în Parlamentul un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei.

- Uniunea Salvaţi România (USR) - este un partid de centru-dreapta modern, în prezent condus de Elena Lasconi, care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie. USR se prezintă ca partid "anti-sistem" şi "din afara sistemului", cu un program liberal european.

- Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) - reprezintă principalul partid al minorităţii maghiare din România. E condus de Kelemen Hunor, face parte din Partidul Popular European (PPE), care se consideră un partid de centru-dreapta.

- Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) - condus de Ramona Strugariu şi Dragoş Pîslaru, foşti membri USR. Formaţiunea promite democraţie, prosperitate şi progres social. Partidul militează pentru susţinerea Ucrainei, integrarea europeană a Republicii Moldova şi apartenenţa României la UE şi NATO.

- Partidul Oamenilor Tineri (POT) - este un partid politic suveranist, conservator, înregistrat în 2023, care susţine candidatura lui Călin Georgescu, care a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. Şefa partidului, Ana Maria Gavrilă, s-a retras din AUR în 2021.

Menţionăm că, potrivit legii, cele 19 minorităţi naţionale au fiecare câte un loc de parlamentar în Camera Deputaţilor.

• Cum se derulează scrutinul de duminică, 1 decembrie

Pentru alegerile parlamentare, cetăţenii români pot vota în următoarele condiţii:

-În România: la secţia de votare unde sunt arondaţi, conform domiciliului sau reşedinţei; pe listele permanente, dacă au solicitat personal sau prin poştă înscrierea în Registrul Electoral, cu minimum 45 de zile înainte de data alegerilor; pe listele suplimentare, în cazul alegătorilor cu viză de flotant. În cazul în care alegătorul are viză de flotant, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota fie la adresa de domiciliu pe liste permanente, fie unde are reşedinţa, pe liste suplimentare, dar nu în ambele.

-În străinătate, votul se desfăşoară pe parcursul a două zile - 30 noiembrie şi 1 decembrie. La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota doar cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate

Secţiile de votare sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00. Dacă la ora 21, vor fi alegători la sediul secţiilor de vot, precum şi la rând în afara sediului secţiei, atunci programul de votare se va prelungi până, cel târziu, la ora 23:59.

Alegătorii care votează în ţară trebuie să prezinte în secţia de votare cartea de identitate. Pentru votul exercitat în alte state, cetăţenii români cu domiciliul stabilit în străinătate trebuie să prezinte la secţia de votare paşaportul cu menţionarea ţării de domiciliu, iar cei care au doar reşedinţa în străinătate trebuie să prezinte cartea de identitate sau paşaportul cu un document emis de autorităţile statului în care se află, în care este stipulat dreptul de şedere în străinătate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.