Alegeri parlamentare în Letonia, cu formaţiunea de centru a premierului Karins favorită

Un milion şi jumătate de alegători din Letonia sunt aşteptaţi la urne mâine, pentru scrutinul parlamentar, transmite AFP. Secţiile de votare se deschid la ora locală 7:00 (04:00 GMT) şi se închid la 20:00 (17.00 GMT). Primele rezultate ale sondajelor la ieşirea de la urne vor fi anunţate la câteva minute după încheierea votării, informează Agerpres.

Pentru cele 100 de locuri în parlamentul de la Riga s-au înscris 1829 de candidaţi, pe 19 liste ale partidelor sau alianţelor politice - un peisaj politic fragmentat, marcat de războiul din Ucraina, apreciază agenţia.

Populiştii, conservatorii şi social-democraţii sunt evident în scădere în sondajele de opinie, astfel încât premierul de centru Krisjanis Karins, aflat în fruntea guvernului din 2019, îşi va putea păstra postul, apreciază analiştii consultaţi de France Presse.

Politologul Marcis Krastins a declarat agenţiei că actualul prim-ministru va primi de la preşedintele Egils Levits mandatul de a forma un nou guvern, însă succesul demersului depinde de numărul de partide mici care vor depăşi pragul electoral de 5% şi de eventualul acord al acestora pentru susţinerea lui Karins.

Krastins adaugă că "ruşii care invadează Ucraina îl ajută pe Karins, fiindcă în astfel de momente oamenii au tendinţa de a se aduna în jurul drapelului", iar "alegătorul mediu va vota pentru personalităţi, nu pentru etichete de partid", deoarece "oamenii caută conducători capabili, în măsură să le rezolve problemele".

În afara conflictului din apropiere, cei 1,8 milioane de cetăţeni letoni se confruntă, ca şi alţi europeni, cu inflaţia şi cu tarifele ridicate la energie şi doresc să obţină independenţa energetică faţă de Rusia. Majoritatea aprobă priorităţile declarate ale guvernului aflat la sfârşit de mandat: creşterea bugetului apărării, solidaritate cu Ucraina şi o securitate energetică mai mare.

Lelde Muceniece, studentă la informatică în Bauska, o comună aflată la mai puţin de 70 de km de capitala Riga, observă că în ambele localităţi "oamenii sunt îngrijoraţi de încălzire, de curent, de preţul gazelor, de problemele de securitate socială".

Favorit în sondajele de opinie este partidul de centru Noua Unitate, care a mai dat doi premieri înaintea lui Karins - pe Valdis Dombrovskis, acum vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi pe Laimdota Straujuma.

Formaţiunea social-democrată Armonia, susţinută de rusofonii care reprezintă circa 25-30% din populaţia Letoniei, a fost timp de un deceniu prima clasată la alegerile parlamentare, însă nu a găsit niciodată aliaţi pentru a ajunge la guvernare. În 2018, a obţinut aproape 20% din voturi, însă ulterior a scăzut treptat, inclusiv din cauza scandalurilor de corupţie, pierzând primăria capitalei. În prezent, un sondaj mai creditează Armonia cu doar 5,1% din intenţiile de vot. Considerat în general pro-rus, partidul a condamnat invazia în Ucraina, dar nu a insistat asupra atrocităţilor de care sunt acuzate forţele ruse în Ucraina.

În acest context, electoratul rusofon s-a reorientat spre partide noi: Uniunea Ruşilor din Letonia, care se poziţionează făţiş de partea Kremlinului, sau formaţiunea populistă Stabilitate, mai puţin radicală, dar tot favorabilă Rusiei.

"Un lucru este clar: niciun partid pro-Kremlin nu va obţine voturi substanţiale în afara oraşelor locuite de ruşi", crede muzicianul Aivars Lapsans, care locuieşte în regiunea Vidzeme. "Am fost membru al conservatorilor, dar am plecat din partid deoarece programul lor de educaţie s-a dovedit destul de liberal. Acum, nu ştiu pentru cine voi vota, poate pentru Alianţa Naţională, partidul cel mai conservator dintre toate centristele astea", spune el.

Şi agenţia Reuters insistă asupra aspectului etnic, arătând că alegerile ar putea lărgi prăpastia dintre majoritatea letonă şi minoritatea rusofonă, în contextul atacului Moscovei împotriva Ucrainei, stat ex-sovietic ca şi Letonia.

De la începutul războiului, guvernul de coaliţie de centru-dreapta condus de Karins a limitat folosirea limbii ruse în public. A fost interzisă adunarea tradiţională din 9 mai a rusofonilor la monumentul din Riga în cinstea victoriei sovietice în cel de-al doilea război mondial; obeliscul înalt de 84 de metri a fost dărâmat cu buldozerul. A fost interzisă difuzarea televiziunilor ruse şi s-a mers până la propunerea schimbării numelui străzii Aleksandr Puşkin (poet rus - n. red.) din centrul capitalei.

"Care a fost problema (rusofonilor) în ultimii 30 de ani, să înveţe limba statului? Dacă n-ai învăţat-o, nu vrei să fii pe deplin membru al societăţii", a declarat recent pentru Reuters viceliderul Alianţei Naţionale, Rihards Kols.

Sociologul Arnis Katkins arată că "mulţi ruşi nu se simt confortabil psihologic în prezent aici, în Letonia". "Înaintea războiului din Ucraina, mulţi rusofoni aveau o opinie foarte favorabilă despre preşedintele (Rusiei) Vladimir Putin. Apoi a început războiul, ceea ce pentru ei a fost un şoc", arată el.

Jelena Matjakubova, profesoară la o şcoală din Riga şi preşedintă a Societăţii Culturale Ruse, consideră că marginalizarea limbii şi a culturii ruse va adânci tensiunile interetnice. "În cel mai critic moment, când societatea are nevoie de unitate, ei încep să insiste asupra celor mai dureroase probleme". Ea mai spune că acum vorbeşte în public doar ruseşte, ca protest faţă de lipsa de respect pe care o resimte. "Dacă mi se răspunde politicos, trec la letonă".

Minoritatea rusă a crescut semnificativ în perioada sovietică, când a fost încurajată stabilirea etnicilor ruşi în republicile baltice - Estonia, Letonia şi Lituania. Majoritatea letonilor consideră şi acum că includerea ţării lor în URSS, în 1940, a fost o anexare ilegală, iar victoria sovietică din 1945 a reînnoit ocupaţia brutală; pentru ei, Rusia este o ameninţare şi în prezent. În schimb, rusofonii tind să creadă că Letonia a intrat benevol în Uniunea Sovietică şi că Rusia este - sau cel puţin era, înainte de invazia în Ucraina - o ţară prietenă.

Un sondaj recent al institutului privat SKDS, citat de AFP, face următoarele predicţii: Noua Unitate, partidul premierului Karins - 13,3%; Verzii şi Agricultorii, de centru-dreapta, acum în opoziţie - 7,8%; Alianţa Naţională, de asemenea de centru-dreapta, dar aflată la guvernare în cadrul coaliţiei din cinci partide - 7,3%.

Reuters citează alte sondaje, care creditează Noua Unitate cu circa 20% din intenţiile de vot. Agenţia remarcă reticenţa multor etnici ruşi de a răspunde la sondajele de opinie.