ALERT / AFIRMAŢII PRIVIND RECUPERAREA "PĂMÂNTULUI NATAL" DIICOT, urmărire penală in rem după declaraţiile lui Kelemen Hunor

Actualizare 20:34 ActiveWatch: "Declaraţiile lui Antal Arpad au fost citate greşit de presă"

Declaraţiile primarului UDMR din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, au fost citate greşit de presă, susţine organizaţia non-guvernamentală ActiveWatch, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Potrivit ONG-ului, edilul ar fi spus, de fapt: "În final, aş dori să-i transmit domnului consilier Frunda, să-şi roage şeful, pe domnul prim-ministru, să-şi instruiască prefecţii să-i lase în pace pe maghiari. Pentru că ceea ce face Prefectul de Covasna îl priveşte şi pe domnul prim-ministru şi, dacă nu cumva cineva are interesul ca românii şi maghiarii din Sfântu Gheorghe, sau de prin alte părţi din Secuime să ajungă din nou în situaţia în care au fost în 1990 la Târgu Mureş, atunci ar trebui să le acorde maghiarilor un minim respect".

---

Actualizare 17:39 Borbely: "Comunicatul DIICOT nu se referă la niciun fel de speţă"

Deputatul UDMR Laszlo Borbely a declarat astăzi că DIICOT nu se referă la niciun fel de speţă în comunicatul în care transmite că a fost începută urmărirea penală "in rem" pentru ameninţare, ca urmare a declaraţiilor făcute în şedinţa CRU al UDMR de la Târgu Mureş, scriu surse din presă.

Politicianul a explicat: "Şi eu am citit acest comunicat al DIICOT. Nu reiese care din declaraţii, cel fel de declaraţii au fost în care domnii de la această instituţie au pornit ceva. Nici n-am înţeles ce. În momentul de faţă, aşteptăm să vedem despre ce este vorba. Eu sunt convins că ceea ce a fost acolo au fost declaraţii politice, nicidecum nu intră în această categorie, dar, deocamdată, nu vreau eu să intru în speculaţii, pentru că nu ştiu despre ce este vorba".

Borbely a mai spus că DIICOT, "în acest comunicat, nu se referă la niciun fel de speţă", adăugând: "Eu nu ştiu cineva acolo ce a făcut. Ceea ce ştim e că în presă au apărut unele comentarii şi declaraţii. La o şedinţă a unei formaţiuni politice, se pot face declaraţii".

------

DIICOT a început, luni, urmărirea penală "in rem" (referitoare la fapte), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare, după unele declaraţii ale preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat al procurorilor.

Anchetatorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, sâmbătă, "de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al Uniunii Maghiare din România (UDMR) de la Târgu Mureş au fost făcute declaraţii susceptibile de a întruni elementele infracţiunii prevăzute de art. 206 Cod Penal săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului".

Sâmbătă, Kelemen declara, la Târgu Mureş, în faţa colegilor săi, că UDMR trebuie să lupte pentru "pământul natal": "Sunt convins că, da, că am ales calea bună şi trebuie continuat pe această cale, chiar dacă, uneori, sunt obstacole în faţa noastră. Acesta e şi pământul nostru natal şi trebuie să continuăm pe această cale, pentru a recupera pământul natal".

Politicianul a mai spus că UDMR a fost creată acum 25 de ani ca să reprezinte interesele maghiarilor şi "chiar şi acum" este nevoie de această formaţiune.

Uniunea a anunţat, oficial, sâmbătă, că iese de la guvernare, după ce CRU a votat în acest sens cu majoritate de opţiuni.

În aceeaşi zi, primarul municipiului Sfântul Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), a declarat, de la tribuna CRU din Târgu Mureş, că, în cazul în care premierul Victor Ponta nu îl va "instrui" pe prefectul de Covasna, Marius Popica, "să lase în pace maghiarii", atunci în secuime s-ar putea repeta evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş.

"Îl rog pe domnul Frunda să îşi roage şeful, prim-ministrul României, să îl instruiască pe prefectul de Covasna să îi lase în pace pe maghiari. Ce fac prefecţii îl califică şi pe el. (...) Dacă nu, în secuime s-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat la Târgu Mureş în 1990", a avertizat Antal Arpad, conform traducerii oficiale.

Între 19 şi 21 martie 1990, la Târgu Mureş a avut loc un conflict interetnic între români şi maghiari, în urma căruia au murit 5 oameni, iar sute de persoane au fost rănite.

La rândul lui, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a solicitat sâmbătă Guvernului să ia măsuri împotriva prefectului judeţului Covasna, Marius Popica. Acesta amendase conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) cu 5.000 de lei pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestare publică organizată pe 4 iunie în Sfântu Gheorghe, cu ocazia Zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor şi comemorării Tratatului de la Trianon (1920). Actul recunoştea, printre altele, unirea Transilvaniei cu România, după Primul Război Mondial. Sancţiunea a fost aplicată conform HG 1157/2001 privind Normele de arborare a drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, care prevede, la capitolul II, articolul 16 că "imnul naţional al altor state se intonează numai cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia".

Borbely a declarat: "Cerem Guvernului să ia măsuri legale, pentru că e inadmisibil - aş spune şi caraghios, dacă nu ar fi tragic - dacă se întâlnesc 100 de oameni şi într-un cadru organizat cântă acest imn pe care îl cântăm de 25 de ani. (...) Să ne trezim după 25 de ani, când azi încă suntem la guvernare, să se trezească prefectul să ia această măsură. Da, vom cere Guvernului să ceară prefectului să retragă această decizie care este şi ilegală, pentru că avem o decizie din '92, care spune foarte clar că pot fi folosite aceste simboluri. (...) Sper că nimeni nu vrea să ajungem într-o asemenea situaţie (ca în martie '90 la Târgu Mureş - n.r.). Domnul primar (din Sfântul Gheorghe, care a lansat acest avertisment, sâmbătă, la CRU - n.r.) a tras un semnal de alarmă. Eu am spus colegilor români din Parlament, partidelor cu care am fost în coaliţie, partidelor de dreapta şi de stânga, că aceste decizii de fapt înseamnă că această comunitate devine şi mai solidară. Nu au fost atâtea steaguri secuieşti, aceste reacţii evident înseamnă o contrareacţie, înseamnă o mai mare solidaritate, înseamnă că totuşi simţim că sunt în pericol utilizarea acestor simboluri naţionale".