Reporter: Una dintre problemele cu care se confruntă companiile care activează în ţara noastră este concurenţa neloială şi practicile ilegale de business practicate de competitorii din piaţă. Cum se descurcă compania Samsung Electronics cu acest fenomen şi care sunt bunele practici implementate în business-ul derulat?
Alexandra Pădurariu: Evitarea concurenţei neloiale este o prioritate în cadrul oricărui program de conformare bine organizat. Totodată, este o zonă sensibilă -firmele de dimensiuni mai reduse trebuie să evite să îşi creeze o poziţie de dependenţă economică. Aici este important rolul de prevenţie al autorităţilor, de creştere a conştientizării cu privire la această noţiune, şi mai puţin cel de sancţionator, care ar putea îngreuna eficienţa economică necesară unei bune funcţionări a pieţei. Samsung desfăşoară intern un program complex de asigurare a conformării, care include atât sesiuni dedicate de formare în domeniul legislaţiei aplicabile, cât şi ajutor acordat angajaţilor în ceea ce priveşte înţelegerea şi aplicarea unor noţiuni care depăşesc aria lor de activitate.
Reporter: Frauda corporativă reprezintă unul dintre riscurile cu care se confruntă marile companii. Ce înseamnă acest risc şi cum poate fi el manageriat pentru a reduce impactul asupra activităţii companiei şi asupra cifrei de afaceri?
Alexandra Pădurariu: Frauda corporativă este într-adevăr una dintre cele mai mari ameninţări la adresa unei companii. Dincolo de prejudiciile financiare despre care putem discuta, trebuie să luăm în calcul şi riscurile reputaţionale, precum şi posibilele forme de răspundere ce se pot răsfrânge asupra companiei. Riscul de fraudă poate fi gestionat prin implementarea unor sisteme eficiente de prevenţie, adaptate la modelul de business al companiei şi la riscurile operaţionale specifice.
Reporter: Cum funcţionează sistemul de management al fraudei în cadrul companiei Samsung Electronics şi care sunt beneficiile pentru angajaţii societăţii?
Alexandra Pădurariu: Ca parte a culturii noastre interne, noi avem o politică de toleranţă zero în ceea ce priveşte frauda, întregul nostru sistem de management fiind centrat pe ideea prevenirii fraudei de orice fel. Pentru noi, acest aspect are o importanţă deosebită şi se reflectă în fiecare latură a sistemului nostru de compliance. În acest fel, nu doar business-ul are de câştigat, ci şi angajaţii companiei, care pot fi astfel protejaţi de eventualele riscuri ce pot apărea ca urmare a fraudei şi care au siguranţa că lucrează într-un mediu durabil, prosper, în care sunt recompensaţi în mod sustenabil şi corect.
• Avertizările de integritate, evaluate confidenţial şi imparţial
Reporter: Legea avertizorilor de integritate a reprezentat o temă de dezbatere aprinsă în cursul acestui an. Cum se fac avertizările în cadrul companiei dumneavoastră, ce privesc ele sau la ce se referă aceste sesizări şi care este protecţia de care beneficiază angajaţii care vă sesizează anumite aspecte riscante pentru derularea business-ului?
Alexandra Pădurariu: Da, aşa este, proiectul de lege privind protecţia avertizorilor în interes public a generat foarte multe discuţii în spaţiul public, dar pentru Samsung aceasta nu este o temă nouă. Noi, deşi nu am avut o obligaţie legală în acest sens, am fost mereu deschişi în a primi orice suspiciuni privind activităţi ilegale sau posibile îngrijorări din partea angajaţilor noştri - o abordare care este în linie cu politica grupului Samsung, care pune un accent deosebit pe raportările de tip whistleblowing. În cadrul Samsung România, tocmai pentru că numărul angajaţilor este mic (din perspectiva legii avertizorilor), putem partaja resurse cu firma mamă în ceea ce priveşte primirea şi gestionarea acestor raportări. Încurajăm astfel de raportări, iar lucrul acesta se reflectă cel mai bine prin politica noastră de Compliance Champion, care pune angajatul pe primul plan. Toate raportările sunt evaluate în condiţii de confidenţialitate şi imparţialitate, neexistând riscul unor repercusiuni de orice fel pentru angajaţii care le transmit conform legii.
Reporter: Ce măsuri ar trebui să ia o companie care se confruntă cu o suspiciune de fraudă pentru a deveni sau a rămâne conformă legislaţiei în vigoare?
Alexandra Pădurariu: Fiindcă nu există un demers legislativ clar prescris în acest moment, măsurile pe care le întreprinde o companie care se confruntă cu o suspiciune de fraudă ţin mai degrabă de un best practice. Ele ar trebuie să urmărească înainte de toate confirmarea suspiciunilor, identificarea persoanelor responsabile, precum şi a eventualelor deficienţe ale sistemului de compliance, dacă este cazul. Totodată, limitarea prejudiciilor suferite trebuie să constituie o prioritate.
Reporter: Care sunt consecinţele pe care le pot suporta, în cadrul companiei, angajaţii şi managerii implicaţi în riscuri ce pot afecta derularea business-ului?
Alexandra Pădurariu: În funcţie de riscurile concrete despre care vorbim, consecinţele pot fi diverse: poate fi vorba despre o răspundere disciplinară, patrimonială sau chiar penală a persoanelor în discuţie. E important de reţinut însă faptul că această răspundere nu se va limita doar la acţiunile efective realizate de angajaţi sau manageri, ci şi la prejudiciile aduse companiei sau terţilor, dacă este cazul.
• Ofiţerul de conformitate, un post important în cadrul companiei
Reporter: Care sunt provocările cu care se confruntă un ofiţer de conformitate?
Alexandra Pădurariu: Domeniul conformităţii este unul foarte complex, iar companiile întâmpină provocări tot mai mari în gestionarea solicitărilor stabilite la nivel legislativ. Din acest punct de vedere, şi activitatea ofiţerului de conformitate este una foarte dificilă, acesta fiind chemat să monitorizeze diverse domenii cu specificaţii diferite, urmărind respectarea unui cadru legislativ extrem de dinamic.
Reporter: Care ar trebui să fie limitele monitorizării activităţii angajaţilor, din punct de vedere al conformităţii, în cadrul companiilor?
Alexandra Pădurariu: Din punct de vedere legal, monitorizarea activităţii angajaţilor este un subiect foarte sensibil, deoarece se referă la viaţa privată a acestora. Aceste aspecte ridică probleme din perspectiva prelucrării datelor cu caracter personal, iar orice măsuri întreprinse în acest sens vor fi luate după principiul proporţionalităţii şi a interesului legitim urmărit de angajator. Trebuie să avem mereu în vedere un echilibru între ce îşi doresc şi au nevoie ambele părţi în cadrul raportului de muncă, dar şi să urmărim îndeaproape evoluţia jurisprudenţei locale şi europene.
Reporter: Există elemente de măsurare a eficienţie conformităţii? Care sunt elementele definitorii pentru un program CMS Compliance Management System?
Alexandra Pădurariu: Având în vedere faptul că obiectivele organizaţionale şi riscurile diferă de la o companie la alta, atunci şi măsurarea conformităţii diferă la rândul ei. Sistemele de compliance implementate de companii nu sunt utile dacă nu se depun eforturi pentru a măsura periodic eficacitatea lor. Măsurarea, însă, depinde tocmai de aceste obiective şi riscuri individualizate. KPI-urile pe care le avem în vedere la Samsung sunt: organizarea de traininguri şi sesiuni de testare pe ariile cu potenţial de risc, respectiv organizarea de verificări interne la aceleaşi standarde de detaliu la care operează autorităţile de verificare pentru a asigura respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi adaptarea permanentă a setului de reguli enunţate şi aduse la cunoştinţa angajaţilor şi a partenerilor de business la realitatea din piaţă şi la obiectivele organizaţionale, care sunt şi ele revizuite periodic de asemenea.
Reporter: Vă mulţumim!