Alexandrion Grup plăteşte, anual, peste 30 de milioane de euro la bugetul de stat

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Companii / 4 noiembrie 2015

Alexandrion Grup plăteşte, anual, peste 30 de milioane de euro la bugetul de stat

"Piaţa neagră, în industria alcoolului, înseamnă, astăzi, 90-95% din totalul pieţei"

Interviu cu domnul Nawaf Salameh, preşedinte Alexandrion Grup

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre noul Cod Fiscal?

Nawaf Salameh: Noi susţinem demersul Executivului de a veni în sprijinul mediului de afaceri şi, implicit, al consumatorilor, prin măsuri de relaxare fiscală. Am rezervele mele că scăderea accizei la alcool va reuşi să genereze efectul de care aveam cea mai mare nevoie, respective diminuarea pieţei negre.

În primul rând, statul român ar trebui să sprijine producătorii pentru că, într-o economie, producţia locală şi exporturile sunt atuuri cu care trebuie să ieşim în faţă, nu importurile. Acest lucru vine din stabilitate fiscală, din crearea unor politici de creditare care să înlesnească accesul investitorilor la finanţare şi eforturi reale, susţinute de a combate piaţa neagră.

Unele măsuri din noul Cod Fiscal protejează mediul de afaceri şi este foarte bine că se întâmplă acest lucru. Dacă noul Cod Fiscal are rolul de a încuraja consumul, e perfect. Dar trebuie încurajat consumul de produse şi servicii locale. Numai aşa se poate obţine o consolidare şi o creştere pe mai multe paliere.

Totodată, principala noastră dorinţă este ca acest nou Cod Fiscal să nu mai sufere schimbări ulterioare repetate. Avem nevoie de stabilitate fiscală.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea Alexandrion în acest an?

Nawaf Salameh: Anul acesta am crescut exponenţial. Vorbim de un procent de peste 20% doar în primele şase luni ale anului. Am reuşit acum să creştem printr-o prezenţă bine punctată în cât mai multe locaţii, atât din horeca, cât şi din comerţul tradiţional şi modern. Acest lucru s-a făcut în paralel cu extinderea portofoliului de produse.

Anul acesta am adăugat două produse noi în gama de lichioruri Saber - Caisata şi Saber Fructe de Pădure, am lansat vodka Kreskova Lemon, iar la începutul anului am scos pe piaţă vinarsul Brâncoveanu VS.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa pe care activaţi şi concurenţa din domeniu?

Nawaf Salameh: Piaţa băuturilor alcoolice a fost dintotdeauna extrem de competitivă, însă, de cele mai multe ori, din păcate, competiţia nu a fost deloc loială.

Este lipsit de curtoazie profesională să vorbesc despre concurenţă, însă cred că a venit momentul ca toţi să facem un front comun împotriva unor fenomene extrem de nocive cu care se confruntă piaţa, precum evaziunea fiscală, comercializarea ilegală şi consumul de alcool medicinal sau producţia domestică de băuturi spirtoase, într-un mediu necontrolat şi nefiscalizat.

Reporter: Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în activitate?

Nawaf Salameh: Ne lovim de o serie de probleme foarte grave. În primul rând, piaţa neagră, în industria noastră, înseamnă, astăzi, 90-95% din totalul pieţei. Aceasta aduce statului un prejudiciu de aproximativ 2 miliarde de euro. Sunt bani pierduţi care, dacă ar fi colectaţi, ar putea rezolva probleme bugetare importante, precum sănătatea, educaţia, protecţia socială şi infrastructura.

Noi plătim, anual, peste 30 de milioane de euro la bugetul de stat. Mai mult decât fac unele companii cifră de afaceri. Facem tot ce ţine de noi pentru a reduce fenomenul pieţei negre, însă, de multe ori, simţim că suntem singuri împotriva tuturor.

Dincolo de gaura pe care o creează în bugetul de stat, piaţa neagră reprezintă, prin practicile sale, un pericol uriaş şi pentru consumatori. Majoritatea acestor produse au o calitate îndoielnică şi sunt periculoase pentru cei care le consumă, pentru că nu sunt supuse niciunui control.

Ştiu că este un subiect nepopulist şi să îmi voi atrage antipatii abordându-l, însă un rol mare în îngroşarea pieţei negre îl are şi producţia domestică de alcool, în cazanele din gospodării. Sunt tone de băutură produse complet necontrolat în curţile oamenilor, fără niciun fel de respectare a normelor sanitare, şi care intră mai apoi în circuitul comercial. Iar oamenii cumpără pentru că băutura este ieftină. Dar nu îşi dau seama că îşi pun sănătatea în pericol şi că prejudiciază statul, în acelaşi timp.

O altă mare problemă este consumul de alcool medicinal, care astăzi se vinde fără restricţii la orice colţ de stradă, fie că este vorba despre farmacii, supermarketuri sau magazine de cartier. Din această cauză sute de oameni mor anual şi iată că nimeni nu face nimic.

Reporter: Care a fost valoarea investiţiilor realizate de Alexandrion în ultimii doi ani? Care a fost sursa de finanţare a investiţiilor?

Nawaf Salameh: În ultimii doi ani am investit peste 12,5 milioane de euro, cea mai mare parte a banilor fiind alocaţi în direcţia dezvoltării brandurilor noastre, care reprezintă, până la urmă, cel mai important activ al companiei. Pentru investiţii am folosit resurse interne.

Reporter: Aţi accesat fonduri europene pentru dezvoltare?

Nawaf Salameh: Cele mai mari investiţii, aşa cum spuneam, le-am făcut în dezvoltarea brandurilor noastre, iar aceste investiţii au fost organice, din resurse proprii. Susţinem oportunităţile pe care le aduc fondurile europene şi care ajută în special firmele mici şi mijlocii, însă noi nu am apelat, până acum, la acest tip de finanţare.

Nu excludem însă ca, pe viitor, şi în special pentru alte divizii ale Grupului Alexandrion, cum ar fi activităţile derulate în domeniul agriculturii, să ne dezvoltăm cu ajutorul fondurilor europene.

Reporter: Ce produse noi aţi lansat în ultimul an? Care produs "Alexandrion" se vinde cel mai bine?

Nawaf Salameh: Cum am spus anterior, anul acesta am lansat două produse noi în gama de lichioruri Saber, respectiv Caisata şi Saber Fructe de Pădure, vodka Kreskova Lemon şi, la începutul anului, vinarsul Brâncoveanu VS.

Liderii portofoliului de produse proprii ale Alexandrion Grup România au fost, în primele şase luni ale anului, Alexandrion, Cava D'Oro şi Kreskova. Vânzările pentru aceste trei branduri au ajuns la aproape 6 milioane de sticle în primul semestru din 2015, atât pe piaţa internă, cât şi la export. Ca tendinţă de creştere însă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o dinamică rapidă şi pentru vinarsul Brâncoveanu şi gama de lichioruri premium Saber. Piaţa de brandy, în general, a crescut în ceea ce priveşte consumul în primul semestru al anului, cu aproximativ 3%, liderii categoriei fiind Brâncoveanu (peste 60% vs. S1 2014), Alexandrion (peste 30% vs. S1 2014), şi Cava D'Oro (peste 10% vs. S1 2014). Datele exprimă evoluţia consumului real, nu a vânzărilor şi fac parte dintr-o cercetare recentă asupra pieţei băuturilor spirtoase, realizată de compania de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung.

Reporter: Ce procent din producţie exportă "Alexandrion"? Intenţionaţi să creşteţi acest procent? În ce ţări?

Nawaf Salameh: În acest moment, aproximativ 5% din vânzările noastre merg către export, principala destinaţie fiind Europa (Spania, Italia sunt ţările din care vine cea mai mare cerere). Suntem prezenţi şi în China, iar ţinta noastră este de a intra cu toate forţele şi pe piaţa din America, pe care o prospectăm de ceva vreme. De asemenea, vrem să ne extindem prezenţa în Asia, iar în Europa să ajungem pe pieţele occidentale, cu o putere mare de cumpărare, precum Germania.

Reporter: Câţi angajaţi are "Alexandrion"?

Nawaf Salameh: Suntem aproximativ 200 de angajaţi, având în vedere că distribuţia noastră este complet externalizată. Dacă am lua în calcul şi distribuitorii care lucrează pentru noi, probabil că am vorbi despre un număr care depăşeşte 2.000 de persoane.

Reporter: De unde vă aprovizionaţi cu materia primă?

Nawaf Salameh: Încercăm şi ne dorim să ne aprovizionăm exclusiv din România, de la producătorii locali. Avem furnizori în aproape toată ţara, de la Moldova până la Ardeal, Dobrogea şi Muntenia. Spre exemplu, chiar în această vară am cumpărat zmeură de la una dintre cele două comune în care se mai cultivă zmeură la nivel industrial în România - comuna Gornet, din judeţul Prahova.

A fost un lucru extraordinar pentru acei oameni care ajunseseră să arunce zmeura la găini, pentru că nu puteau să o vândă - zmeura fiind un fruct care începe să se deterioreze foarte repede, în 4 ore de la recoltare.

Reporter: Ce măsuri aţi luat pentru contracararea efectelor crizei economice?

Nawaf Salameh: Am încercat să privim în permanenţă la cum se conturează viitorul şi să luăm măsuri de acţiune, nu de reacţiune. Am făcut un plan cu proiecţii pentru următorii 15 ani, care au luat în calcul scenarii evolutive nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional. Ce s-a întâmplat în ultima perioadă arată că acele scenarii erau destul de aproape de ce avea să urmeze.

Ne-am dat seama că trebuie să ne dezvoltăm portofoliul - ceea ce am făcut şi facem în continuare. În următorii ani veţi vedea o creştere importantă a prezenţei noastre pe piaţa distilatelor de fructe şi am mizat mai puternic pe export.

Reporter: Cum apreciaţi relaţia cu băncile?

Nawaf Salameh: Relaţia mediului de afaceri cu băncile încă mai funcţionează cu sincope. Astăzi, relaţia băncilor cu mediul privat funcţionează în parametri care mai degrabă provoacă decât stimulează nucleul business-ului care are nevoie de finanţare. Pornind de la birocraţia excesivă în acordarea unui credit corporate, până la nevoia de a garanta cu asset-uri care nu au nicio legătură cu obiectul de activitate al firmei, accesul unei companii la finanţare este tot mai greoi.

Toate băncile şi-au dezvoltat în ultimii ani segmentele de creditare business to business şi au pus un accent crescut pe soluţiile de finanţare pentru IMM-uri. Dar, cu toate acestea, în continuare nu văd în sistemul bancar dorinţa de a se apropia de mediul de afaceri şi de a înţelege cum îl poate ajuta mai bine astfel încât, până la urmă, şi banca să aibă de câştigat.

Atâta vreme cât oamenii de afaceri sunt obligaţi ca, în loc să investească în business-ul lor, să cumpere terenuri şi alte bunuri imobiliare cu care să poată garanta un credit, nu se vor curăţa nici portofoliile toxice ale băncilor, şi nici mediul de afaceri nu se va dezvolta la potenţialul pe care îl are. Omul de afaceri trebuie să poată garanta şi cu propriile produse, care sunt, până la urmă, bunul lui cel mai de preţ.

Reporter: Care este opinia dvs. cu privire la finanţarea prin bursă?

Nawaf Salameh: Cred că este o opţiune viabilă pentru multe companii din România şi sunt destul de multe exemple de success din trecut care pot să confirme acest lucru.

În ceea ce mă priveşte, ţin foarte mult la păstrarea caracterului antreprenorial al afacerii pe care am înfiinţat-o şi pe care o conduc de mai bine de 20 de ani şi vreau ca ea să rămână, mai departe, copiilor mei, astfel încât nu iau în calcul nici o listare publică şi nici o vânzare.

Vă pot da încă două exemple de companii din afară, parteneri cu noi, ale căror produse le importăm, şi care nu s-au listat nici până acum la Bursă, deşi sunt coloşi în această industrie, la nivel mondial - William Grants şi Camus.

Reporter: Ce proiecte noi aveti?

Nawaf Salameh: Avem două proiecte majore: extinderea portofoliului de distilate din fructe şi consolidarea prezenţei la export.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Habar n-am avut ca Brancoveanu e o marca Alexandrion... In vremurile de dinainte de Lovitura de Stat, singurul vinars potabil era si singurul alcool autohton exceptional, distilat in Prahova din zghiara, crimposie si minunatul vin de Vadu Sapat (23 de lei, 25 cu sticla, la 1l). Gama avea trei produse, pe grade de dulceata diferite, Vasconi, Brancoveanu si Dealu Mare, 162 de lei, 164 cu sticla, la 700 ml in butelia prelunga a cognac-urilor est europene... In vremurile acelea, vinurile romanesti, deviate spre dulce, se imbuteliau ca atare si generau licori dulci. Alterarea acestora din obstinatia de a produce bauturi seci in trend a omorit viticultura romaneasca. Bine ca a venit un sirian crestin sa salveze cite ceva...

    ...insa e o gogorita! In mod cert nu depaseste 10-15% din consum. In mare parte distilatele asa zis traditionale, tuica de casa, fabricate in Salaj, Alba si Bistrita, cu desfacere in pietele agro-ibdustriale si o firava contrabanda ucraineana in Maramures si nordul Moldovei. Exista si o oarecare vinzare fara factura la unii distribuitori, insa pe o marfa de import care plateste oarecari taxe la intrarea in tara si gestiune...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
IBC SOLAR
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

26 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4629
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9642
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.8727

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb