Ali Khamenei discreditează manifestaţiile împotriva puterii

Liderul suprem iranian Ali Khamenei a păstrat vineri o atitudine fermă împotriva Occidentului şi a sugerat că manifestaţii împotriva puterii după catastrofa aeriană nu sunt reprezentative pentru întregul popor, relatează AFP.

Ultimul decident în principalele dosare ale Republicii islamice, ayatollahul Khamenei s-a exprimat în timpul marii rugăciuni săptămânale musulmane, la Moscheea Mosalla, la Teheran, pe care a condus-o pentruprima oară din 2012.

Predica lui Khamenei a fost întreruptă în numeroase rânduri de sloganuri ca "Moarte Americii!" şi "Moarte Israelului!", scandate de mulţimea care înţesa moscheea şi esplanada din jur, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea de stat.

La începutul lunii, Statele Unite şi Iranul au fost aproape de o confruntare militară directă.

La 3 ianuarie, Statele Unite l-au asasinat într-un atac cu o dronă, la Bagdad, pe generalul iranian Qassem Soleimani, un comandant din cadrul Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică iraniană şi arhitectul strategiei influenţei regionale iraniene.

Cinci zile mai târziu, la 8 ianuarie, Iranul a tras 22 de rachete asupra a două baze în care se aflau americani în Irak, rănind 11 militari americani. În aceeaşi zi, Iranul a doborât "din greşeală" un Boeing aparţinând companiei ucrainene Ukraine International Airlines (UIA), la câteva minute după decolarea de la Teheran. Catastrofa s-a soldat cu 176 de morţi, majoritatea iranieni şi canadieni.

Această catastrofă este un "accident amar" care "ne-a ars inima", a declarat Ali Khamenei.

"Însă unii au încercat să (o folosească) astfel încât (să facă) uitat marele martiriu şi sacrificiu" al lui Soleimani.

El se referă astfel la manifestaţii răzleţe de furie vizând autorităţile, care au avut loc de sâmbătă la Teheran şi în alte oraşe, după drama avionului, şi faţă de perioada de timp - trei zile - după care forţele armate şi-au recunoscut vina în doborârea aeronavei.

Lăudând acţiunea lui Soleimani în afara frontierelor ţării în vederea "securităţii" naţiunii iraniene, ayatollahul Khamenei a declarat că poporul iranian este în favoarea "fermităţii" şi "rezistenţei" în faţa "inamicilor".

Tensiunea între inamicii iranieni şi americani pare că a scăzut după catastrofa aeriană, însă aceasta provoacă indignare în Iran.

În capitala iraniană, poliţia a rămas desfăşurată în forţă vineri.

După ce Iranul şi-a recunoscut sâmbătă "eroarea" în doborârea avionului, adunări împotriva puterii au avut loc zilnic în semn de protest faţă de putere.

Manifestaţiile, concentrate în capitală, au părut de o amploare clar inferioară valului contestării naţionale din noiembrie în urma unei scumpiri a benzinei, înăbuşită cu preţul unei reprimări soldate cu cel puţin 300 de morţi potrivit Amnesty International.

Potrivit unor imagini difuzate pe reţele de socializare, o ceremonie organizată joi în memoria victimelor dramei, la Ispahan (centru), s-a transformat într-omanifestaţie ostilă faţă de autorităţi.

Un general din cadrul Gardienilor Revoluţiei şi-a asumat responsabilitatea totală a dramei avionului şi a afirmat că aceasta a fost cauzată de operatorul unei baterii de rachete care a luat Boeingul drept o "rachetă de croazieră", în plină alertă de "război" a forţelor iraniene, de teama unei riposte americane.

Vineri, autorităţile au anunţat că, "la cererea repetată a populaţiei", adunări de susţinere a "sistemului sacru al republicii islamice" şi forţelor armate împotriva "Marelui Satan (Statel Unite)" urmează să aibă loc în cursul zilei în toată ţara - cu excepţia Teheranului.

Potrivit Consiliului de Coordonare a Propagării Islamului, aceste adunări urmează să fie ocazia sărbătoririi "eforturilor neîncetate ale forţelor armate populare, în special ale Gardienilor Revoluţiei".

După manifestaţiile împotriva puterii, preşedintele iranian Hassan Rohani a recunoscut joi, în mod implicit, existenţa unei crize de încredere în autorităţi.

Rohani şi-a apărat totodată politica de deschidere. Ayatollahul Khamenei repetă, însă, cu regularitate că Occidentul nu este demn de încredere şi interzice orice dialog cu administraţia americană a lui Donald Trump.

Odată cu apropierea alegerilor legislative de la 21 februarie, anunţate ca dificile pentru tabăra moderată a lui Rohani, şi într-un context de tensiuni tot mai puternice între Teheran şi Occident pe tema programului nuclear iranian, Rohani a anunţat că vrea să continue dialogul cu lumea în această problemă.

Washingtonul s-a retras în mai 2018 din Acordul de la Viena în dosarul nuclear iranian şi a reimpus sancţiuni dure Teheranului.

În iunie 2019, Statele Unite şi Republica islamică s-au aflat pe marginea unei confruntări militare directe, după ce Teheranul a doborât un avion american fără pilot (dronă), acuzat de încălcarea spaţiului aerian iranian. Trump afirma atunci că a anulat atacuri aeriene ca represalii în ultimul moment.