ALIN IACOB ÎI RĂSPUNDE LUI NICOLAE CINTEZĂ, PE TEMA CREDITELOR ÎN CHF: "Nu trebuie luate decizii într-un moment de maximă turbulenţă"

Actualizare 14:13 Conducerea BNR "la cel mai înalt nivel", convocată la Comisia Buget-Finanţe pentru a da explicaţii

Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor va convoca, pentru şedinţa de miercurea viitoare, conducerea BNR "la cel mai înalt nivel" pentru a da explicaţii cum s-a implicat în criza creditelor în franci elveţieni, ce discuţii a avut cu băncile comerciale şi la ce soluţii s-au angajat acestea, transmit surse din presă.

"Vă rog să înaintăm o adresă Băncii Naţionale prin care conducerea BNR să se prezinte miercurea viitoare în faţa Comisiei cu un raport asupra modului cum s-a implicat în această acţiune (problema creditelor în franci elveţieni - n.r.), ce discuţii a avut cu băncile care au dat credite în franci elveţieni şi cu ce soluţii au venit acestea. Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci", s-a adresat colegilor Eugen Nicolaescu, vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, înainte de începerea şedinţei, care s-a amânat din lipsă de cvorum.

Nicolaescu a cerut ca BNR să prezinte în faţa Comisiei mai multe date, respectiv câte contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, câte persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit.

"Să vedem ce soluţii au găsit instituţiile cele mai competente din acest punct de vedere. Putem să invităm BNR, la cel mai înalt nivel, să vedem dacă lucrurile sunt tratate cu responsabilitate", a spus Nicolăescu.

La rândul său, deputatul liberal Andreea Paul a solicitat ca banca centrală să trimită Comisiei, până miercurea viitoare, un raport scris cu răspunsul la şapte întrebări pe care le-a adresat săptămâna trecută la audierile din Comisie directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

"A trecut o săptămână de când am ridicat şapte întrebări punctuale către BNR şi încă nu am primit niciun răspuns. Rog ca, până săptămâna viitoare, BNR să trimită un raport scris cu răspunsul la cele 7 întrebări. Am adresat atunci trei întrebări şi către ARB (Asociaţia Română a Băncilor - n.r.), vă rugăm să ne trimiteţi o sinteză a deciziilor individuale a celor 11 bănci care au acordat credite în franci, tot până miercuri, pentru a putea să le discutăm pe fond", a spus Paul.

Ea a solicitat ca miercurea viitoare Comisia să se întâlnească la audieri cu toate instituţiile responsabile pentru ca acestea să comunice rezultatele discuţiilor şi negocierilor.

Totodată, deputatul a punctat că a primit "semnale din piaţă" potrivit cărora negocierile individuale între clienţi şi bănci sunt "sortite eşecului în bloc".

"Astfel, vă anunţ că joi voi însoţi un client al unei bănci, împreună cu un avocat de pe spezele mele, la discuţiile cu banca să văd cum decurg negocierile. Din sutele de solicitări pe care le am, voi alege una şi vreau să mă conving la faţa locului cum funcţionează aceste negocieri individuale, despre care clienţii spun că sunt inexistente", a spus Paul.

La şedinţa Comisiei au participat 15 deputaţi, iar pentru întrunirea cvorumului era necesară prezenţa a 17 parlamentari. Comisia se va reuni din nou mâine dimineaţă, la ora 9:00, pentru a relua discuţiile.

La întrunirea de astăzi au fost prezenţi preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, reprezentanţi ai BNR la nivel de experţi tehnici, preşedintele ANPC, Marius Dunca şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Atilla Gyorgy.

Liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, a solicitat un punct de vedere ferm al Guvernului cu privire la poziţia pe care o adoptă în problema crizei creditelor în franci elveţieni şi ce măsură susţine dintre cele propuse de diverse părţi implicate.

"Cred că Guvernul nu poate să stea deoparte, trebuie să ne spună cu subiect şi predicat ce susţine, un punct foarte clar cum vede Guvernul să se rezolve această problemă. Vreau să propun să ne dea o poziţie foarte clară, că şi la conversia creditelor a spus că nu este împotrivă, vrem un punct de vedere scris, care să se aprobe de urgenţă în şedinţă de Guvern şi să-l avem până mâine, când reluăm discuţiile", a declarat acesta.

La şedinţa de mâine şi-a anunţat participarea şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

(Alexandru Costea)

-----------------

Actualizare 11:40 Comisia juridică a început discuţiile privind legea falimentului personal, fără reprezentanţii FMI

Comisia juridică a început astăzi consultările privind elaborarea proiectului legii falimentului personal, fără reprezentanţii FMI, care anunţaseră ieri că vor să participe la aceste discuţii, pentru a-şi "împărtăşi experienţa".

Potrivit vicepreşedintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Nicolae-Ciprian Nica, discuţiile au demarat, însă reprezentanţii FMI nu s-au prezentat încă şi este posibil ca aceştia să nu participe astăzi.

(E.D.)

---

• Pierderea pentru cele 12 bănci pe care BNR a făcut simulări ar fi de 4,3 miliarde lei, în urma conversiei la cursul istoric

• FMI - îngrijorat cu privire la Legea falimentului personal

• Premierul polon: "Dacă voi fi nevoită să aleg între interesele băncilor şi ale împrumutaţilor, voi fi de partea populaţiei"

Actualizare 11:35 Delegaţia FMI, discuţii la BNR privind legea insolvenţei personale şi conversia creditelor

Reprezentanţii delegaţiei FMI se află la BNR, printre temele discutate cu guvernatorul Mugur Isărescu numărându-se legea insolvenţei personale şi conversia creditelor.

Delegaţia FMI a început marţi vizita la Bucureşti, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

(Elena Deacu)

---

Niciodată nu trebuie luate decizii într-un moment de maximă turbulenţă, este de părere Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), care subliniază că, în acest moment, nu este recomandată conversia în lei, la cursul zilei, a creditelor contractate în franci elveţieni (CHF).

Afirmaţiile domniei sale vin ca urmare a declaraţiilor făcute de Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul interviului acordat Ziarului BURSA şi publicat, ieri, sub titlul "Atenţie cum rezolvăm problemele, altfel vom curăţa livada dându-I foc!"

Reprezentantul Băncii Centrale susţinea că nu înţelege "schimbarea de atitudine a unor persoane care astăzi sunt foarte vocale în solicitarea conversiei la alt curs decât cel al zilei în care se face tranzacţia" după ce, în urmă cu câţiva ani, sfătuiau clienţii împrumutaţi în CHF să mai aştepte, făcând trimitere la un articol publicat, în 2011, pe site-ul Conso.ro.

În replică, Alin Iacob, unul dintre administratorii site-ului citat de domnul Cinteză, ne-a precizat: "Sunt onorat că Banca Naţională a României face reclamă site-ului al cărui redactor şef sunt, Conso.ro, în dorinţa de a combate iniţiativa mea şi a colegilor din AURSF privind conversia creditelor în valută în lei. Nu poate fi decât un motiv de laudă să se menţioneze articolul din 28 iulie 2011, care a fost scris într-un moment în care aşteptarea era singura soluţie corectă pentru consumatorii cu credite în franci elveţieni. Niciodată nu trebuie luate decizii într-un moment de maximă turbulenţă, or, la acel moment, tocmai despre asta era vorba. Este ca şi cum am recomanda acum conversia creditului la cursul CHF din acest moment. Articolul pleda, însă, pentru conversie, atunci când condiţiile pieţei s-ar fi stabilizat, tocmai pentru a diminua consecinţele dramatice ale riscului valutar.

De altfel, nu a fost singurul articol corect scris pe Conso pe această temă. În data de 6 septembrie 2006, în momentul în care pe piaţă începeau să curgă creditele în CHF, unul dintre colegii mei publica pe site articolul cu titlul «Mirajul francilor elveţieni». Voi evoca aici doar două scurte citate din articol, lăsând cititorilor ziarului BURSA plăcerea lecturării lui integrale: «În prezent, dobânzile pentru franci elveţieni sunt extrem de scăzute, astfel că aceste împrumuturi apar ca fiind foarte avantajoase. Însă, dobânzile reduse din momentul actual nu garantează că acelaşi lucru se va întâmpla şi în viitor. Un avertisment în acest sens îl reprezintă evoluţia dobânzilor la dolari. În ultimii 3 ani, Banca Centrală a Statelor Unite a majorat dobânda de referinţă de la minimul istoric de 1% până la 5,25% în prezent». «În plus, comparativ cu un împrumut în euro, cel în franci elveţieni are asociat un risc valutar mult mai ridicat. Aderarea României la UE implică în final şi adoptarea monedei unice. În acel moment, salariile se vor încasa în euro, iar un împrumut în această monedă nu va mai avea risc valutar. Din această perspectivă, un împrumut pe termen lung - cum ar fi un credit ipotecar sau unul de nevoi personale cu ipotecă - este mult mai avantajos în euro decât în franci elveţieni".

Şi aş putea menţiona mai multe articole scrise de colegii mei şi de mine, care, dacă ar fi fost citite la timpul potrivit şi de unii dintre responsabilii din Banca Naţională a României ar fi putut să conducă la evitarea unora dintre situaţiile conflictuale care s-au creat între bănci şi consumatori, în urma politicilor de creditare iresponsabilă care au fost practicate înainte de criză de unele bănci.

M-a mirat, totuşi, să constat că, dacă am fost criticat pentru un articol pe care nici măcar nu l-am scris eu, care a apărut acum 3 ani pe site-ul al cărui redactor-şef sunt şi a cărui concluzie era în fapt corectă, BNR nu a făcut nicio referire critică la un îndemn foarte recent al preşedintelui uneia dintre băncile care a promovat agresiv înainte de criză creditele în franci elveţieni, adresat propriilor clienţi şi citat pe larg în presa de specialitate. În octombrie 2014, el (n.r. Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România) recomanda clienţilor cu credite în franci să le păstreze în această monedă: «Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire».

În acelaşi timp însă, citind interviul (n.r. publicat ieri în ziarul BURSA), nu pot să nu remarc că Banca Naţională consideră acum corectă decizia instanţei din Galaţi (n.r. care a obligat Volksbank să convertească un credit din CHF în lei, la cursul din momentul acordării plus 10%), pe care anterior o criticase dur, prin diverşi reprezentanţi ai săi. De asemenea, este salutată şi decizia Volksbank de a aplica un discount semnificativ la conversia creditului din franci în lei. Sper că nu mă înşel atunci când văd în aceste poziţii o schimbare a conduitei anterioare a BNR, prin care băncile erau apărate necondiţionat, chiar şi atunci când greşeau. Salut această schimbare, care poate crea premisele unui dialog constructiv din care toate părţile - bănci, consumatori, BNR - pot avea doar de câştigat".

• Conversia la cursul istoric ar adăuga pierderi imense găurii din sistemul bancar

Potrivit estimărilor făcute de BNR, în cazul conversiei creditelor în CHF la cursul istoric, pierderea contabilă a celor 12 bănci pe care Banca Centrală a făcut simulări ar fi de aproape 4,3 miliarde lei, după cum ne-au spus surse din cadrul BNR.

Această sumă s-ar adăuga pierderilor din sistemul bancar înregistrate anul trecut, care sunt deosebit de mari.

"Când am spus că (n.r. pierderile aferente lunii noiembrie) vor depăşi lejer 2,5 miliarde lei, cuvântul "lejer" trebuia scris cu litere mari", ne-a declarat Nicolae Cinteză.

Valoarea în lei a soldului creditelor în franci elveţieni evidenţiate în prezent în bilanţurile băncilor se ridică la 9,8 miliarde lei.

• Planuri poloneze pentru convertirea în zloţi a creditelor ipotecare

Guvernul polonez lucrează la o serie de planuri pentru convertirea în zloţi a creditelor ipotecare în franci elveţieni ale populaţiei, costurile operaţiunii urmând să fie suportate de bănci, a declarat, ieri, premierul polon, Ewa Kopacz, transmite Bloomberg.

Conversia creditelor va fi una dintre propunerile de pe lista Guvernului, ce urmează să fie prezentată până la finele acestei săptămâni, a spus Ewa Kopacz, adăugând că băncile ar trebui să introducă "rapid" modificările, iar Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Polonia va urmări răspunsul băncilor.

"Dacă voi fi nevoită să aleg între interesele băncilor şi cele ale celor care au luat credite, voi fi de partea populaţiei, iar băncile vor fi cele care vor suporta nota de plată, şi nu bugetul de stat. Voi face toate eforturile pentru a mă asigura că aceste măsuri vor intra în vigoare cât mai curând posibil şi nu în 3-4 luni, pentru că viaţa oamenilor depinde de acestea".

Ministrul polonez de Finanţe, Mateusz Szczurek, guvernatorul Băncii centrale a Poloniei, Marek Belka, precum şi reprezentanţii Autorităţii de Reglementare a Pieţelor Financiare din Polonia s-au întâlnit săptămâna trecută cu reprezentanţii băncilor comerciale ca să discute modalităţile în care ar putea fi ajutate persoanele cu credite în franci.

Parlamentul croat a aprobat, vineri, un amendament al guvernului care prevede îngheţarea cursului francului pentru a le proteja pe cele circa 60.000 de persoane din această ţară cu credite în moneda elveţiană.

• FMI vrea să participe la discuţiile despre falimentul personal şi conversie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a trimis Ministerului Finanţelor Publice şi Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, prin intermediul Băncii Naţionale a României (BNR), o scrisoare "în care îşi oferă tot sprijinul pentru realizarea unei legi mai bune" referitoare la falimentul personal, după cum ne-a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale.

În această scrisoare, FMI şi-ar fi exprimat îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

"O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele (...) Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (...) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare, astfel încât să fie creată o legislaţie cât mai eficientă pentru România", ar mai preciza documentul, potrivit Mediafax.

Scrisoarea Fondului arată că proiectul falimentul personal seamănă cu cel al Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, discutat cu reprezentanţii delegaţiei FMI, anul trecut, când au fost evidenţiate "o serie de omisiuni, carenţe şi chestiuni ce necesitau clarificări".

Finanţatorii internaţionali şi-ar fi exprimat îngrijorarea şi în legătură cu iniţiativele legislative din Parlament care privesc conversia în lei a creditelor contractate în valută, la cursul istoric plus o marjă procentuală, apreciind că o astfel de măsură ar reprezenta un risc la adresa "întăririi stabilităţii sistemului financiar".

Se pare că toate acestea aspecte ar urma să fie discutate de autorităţile noastre cu reprezentanţii delegaţiei FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, aşteptată să sosească, astăzi, la Bucureşti.

Potrivit premierului Victor Ponta, PSD doreşte ca Parlamentul să instituie, prin lege, un sistem de protecţie a persoanelor în faţa crizelor financiare, stabilind ca deputaţii să aibă o poziţie conformă acestei linii în ceea ce priveşte Legea insolvenţei personale.

Ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc a declarat, ieri, că trebuie găsită o procedură prealabilă ajungerii în instanţă a dosarului persoanei fizice aflate în insolvenţă, această procedura urmând să fie demarată de anumite instituţii ale statului.

Ministrul de resort a adăugat că există mai multe modele europene după care ţara noastră s-ar putea ghida, dar că trebuie găsită o formulă aplicabilă, şi nu una care să creeze şi mai multe probleme.

"Nu putem elabora un act normativ care să poată fi aplicabil cu adevărat în foarte scurt timp", potrivit oficialului, precizând că există modele europene, dar că se doreşte realizarea unui act normativ aplicabil, "care să rezolve problemele oamenilor şi să nu creeze mai multe probleme în proceduri care ar dura foarte mult".

În şedinţa de ieri a plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost discutat punctul de vedere al instituţiei cu privire la proiectul de lege privind insolvenţa persoanei fizice.

În urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de un studiu de impact, pentru a se vedea care ar fi numărul de persoane care ar putea apela la această procedură şi care ar fi costurile, atât pentru beneficiarii procedurii, cât şi pentru instanţele judecătoreşti şi celelalte persoane implicate în acest proces.

Săptămâna trecută, reprezentanţii băncilor, guvernanţii, oficialii BNR, avocaţii şi consumatorii au avut discuţii şi negocieri în căutarea unor soluţii pentru protejarea împrumutaţilor în CHF, care au rate de plătit mult mai mari faţă de acum circa două săptămâni, după ce francul elveţian a explodat pe neaşteptate.

Moneda exotică a scăzut, ieri, faţă de leu, BNR anunţând un curs de 4,484 lei/CHF, după ce, săptămâna trecută, moneda elveţiană a înregistrat recorduri repetate, fiind pe un trend de creştere accentuată faţă de leu, după ce Banca Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 euro/CHF, impus în 2011.