ALINA ANDREI, PARTENER CABOT TRANSFER PRICING: "ANAF a definitivat criteriile prin care va stabili gradul de risc fiscal al unei companii"

Clasificarea contribuabililor în funcţie de riscul fiscal a mai făcut un pas procedural în direcţia operaţionalizării, după ce cadrul legal care permite această clasificare a fost definitivat de ANAF, prin publicarea unui ordin prin care aprobă criteriile punctuale ce vor fi analizate de autorităţi pentru a determina gradul de risc al unei companii, transmite Alina Andrei, expert fiscal si Partener Cabot Transfer Pricing, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Totuşi, implementarea efectivă a administrării companiilor în funcţie de riscul fiscal va mai dura, întregul sistem urmând să fie funcţional undeva în a doua parte a anului 2026, după cum arată angajamentele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Potrivit sursei citate, cadrul legal care permite clasificarea contribuabililor în funcţie de riscul fiscal a fost completat recent cu un ordin ANAF, ceea ce definitivează legislaţia necesară pentru implementarea acestei clasificări. Este vorba despre Ordinul ANAF nr. 2.017/2022 (publicat în în Monitorul Oficial nr. 1112), cu intrare în vigoare din 17 noiembrie.

Mai exact, prin acest act normativ, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală aprobă 21 de subcriterii de risc fiscal pe care le va analiza pentru încadrarea contribuabililor ca având risc fiscal mic, mediu sau mare.

Aceste subcriterii dezvoltă practic cele patru criterii de risc fiscal introduse deja de câţiva ani în Codul de procedură fiscală, care vizează: înregistrarea fiscală, depunerea declaraţiilor fiscale, nivelul de declarare şi realizarea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori.

Criteriul 1, cu privire la înregistrarea fiscală, este detaliat acum prin subcriteriile care privesc: neînregistrarea în scopuri de TVA, neînregistrarea ca plătitor de impozit pe profit/impozit specific/impozit microîntreprindere, neînregistrarea ca plătitor de accize sau de impozit pe impozitul pe venit, precum şi al contribuţiilor sociale obligatorii sau neînregistrarea fiscală în cazul desfăşurării de activităţi, obţinerii de venituri şi altor situaţii prevăzute de lege pentru care există obligativitatea de înregistrare fiscală.

Criteriul 2, vizând depunerea declaraţiilor fiscale, este detaliat prin subcriteriile legate de nedepunerea declaraţiilor fiscale sau depunerea lor cu întârziere sau cu erori.

În ceea ce priveşte criteriul 3, vizând valoarea obligaţiilor fiscale declarate, se vor analiza subcriterii care ţin de neconcordanţele între formularele şi raportările depuse chiar de contribuabil sau neconcordanţele între sumele declarate de contribuabil faţă de informaţiile de la terţi sau eventualele erori rectificate din declaraţii de contribuabil.

Pentru criteriul 4, ce ţine de achitarea obligaţiilor de plată, se vor lua în considerare subcriterii ca plata la scadenţă sau întârzierea plăţilor, potenţiala insolvabilitate a unui contribuabil, precum şi alte riscuri asociate acţionarilor, asociaţilor sau administratorii unei societăţi.

Totuşi, chiar şi cu publicarea acestui ordin ANAF, administrarea efectivă a companiilor pe baza riscului fiscal este departe de a fi operaţionalizată. Întregul proces este complex şi de lungă durată, fiind necesar ca autorităţile să facă şi alte implementări tehnice care să permită funcţionarea unui sistemul integrat de gestionare a riscurilor fiscale. Aceste implementări vizează, printre altele, operaţionalizarea unei analize centralizate a riscurilor fiscale, precum şi a unui registru electronic centralizat al riscurilor.

În plus, definitivarea întregului mecanism trebuie corelată şi cu celelalte sisteme informatice prin care ANAF adună date financiar-contabile de la contribuabili, astfel că va fi necesară inclusiv implementarea unei platforme tehnice complexe prin care Fiscul să poată analiza volumele mari de informaţii pe care le are despre companii.

"Implementarea SAF-T, a sistemului de facturare electronic, a sistemului caselor de marcat electronice, dar şi a altor sisteme (sisteme avansate de analiză), precum şi integrarea acestora, va avea drept consecinţă optimizarea analizei de risc, realizarea unei analize de coerenţă a datelor/informaţiilor declarate prin intermediul declaraţiilor fiscale de către contribuabil cu datele din contabilitatea acestuia, astfel încât să poată fi identificaţi contribuabilii cu risc fiscal", scrie în PNRR.

Conform calendarului asumat prin PNRR, această reformare majoră a sistemului de admnistrare fiscală ar urma să fie finalizată în a doua parte a anului 2026, se precizează în comunicat.