Creşterea economică din semestrul 1 2022, faţă de semestrul 1 2021, a determinat atât creşterea productivităţii muncii, măsurată ca valoare adăugată brută per persoană ocupată (salariaţi şi lucrători pe cont propriu), cât şi creşterea costului muncii, măsurat ca remunerare per salariat ce include salarii, îndemnizaţii brute şi cotizaţii sociale, conform unui comnicat remis redacţiei. Productivitatea muncii a crescut cu 18,6% în semestrul 1 2022, faţă de semestrul 1 2021, fiecare persoană ocupată creând în medie 12,8 mii euro valoare adăugată brută în prima jumătate din 2022. Costul per salariat a crescut cu 10,3% în aceeaşi perioadă ajungând la 7,4mii de euro în prima jumătate din 2022. Randamentul muncii, un indicator succint de eficienţă, calculat ca raport între productivitate şi cost a ajuns la 1,7 în primul semestru din 2022, indicând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată din economie crea 1,7 euro valoare adăugată brută. Este cel mai bun randament al muncii atins în primele semestre de după 2018. Cu această valoare, România s-a situat în urma ţărilor din regiune, dar a devansat media UE. Decalajul faţă de ţările din regiune s-a redus comparativ cu cei trei ani anteriori. Deşi economia a avut randamentul muncii cel mai slab comparativ cu ţările din regiune, au existat două sectoare în care randamentul muncii a fost peste cel realizat de aceste sectoare în regiune: industria şi sectorul informaţii şi comunicaţii.
Potrivit sursei citate, în industrie, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,9 ori, însemnând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată în sector crea 2,9 euro valoare adăugată brută. Productivitatea muncii a avansat cu 38% în semestrul 1 din 2022, faţă de semestrul 1 din 2021, astfel productivitatea muncii a ajuns la 17,5 mii euro în prima jumătate din 2022. Din cei trei factori contributori care determină productivitatea muncii, preţul valorii adăugate brute, volumul valorii adăgate brute ambele cu impact direct proporţional, şi populaţia ocupată cu impact invers proporţional, creşterea productivităţii muncii din industrie a fost determinată aproape în întregime de creşterea preţului valorii adăugate brute, volumul valorii adăugate brute a scăzut şi populaţia ocupată din sector a stagnat. Costul per salariat a crescut cu 13,5% în semestrul 1 2022 faţă de semestrul 1 2021 ajungând la 6,1 mii euro în primul semestru din 2022. Din cei doi factori contributori ai costului per salariat, anvelopa remunerării salariale cu impact direct proporţional şi salariaţii cu impact invers proporţional, creşterea costului pe salariat s-a datorat creşterii anvelopei salariale moderată parţial de creşterea numărului de salariaţi din sector. În regiune, industria României este al doilea producător în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate brute (28%) după Cehia (30%) şi al treilea angajator judecând după ponderea în populaţia ocupată (21%), ponderea salariaţilor (26%) şi ponderea anvelopei salariale (21%) după Cehia (28%, 30%, 29%) şi Polonia (23%, 27%, 26%).
În sectorul informaţii şi comunicaţii, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,2 ori, fiecare persoană ocupată în sector crea 2,2 euro valoare adăugată brută pentru fiecare euro plătit unui salariat. Productivitatea muncii a avansat cu 22,4% în semestrul 1 2022, faţă de semestrul 1 2021, ajungând la 44,7 mii euro în prima jumătate din 2022. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte expansiunii volumului valorii adăugate şi marginal creşterii preţului valorii adăugate. Expansiunea populaţiei ocupate din sector a contribuit negativ la productivitatea muncii. Costul per salariat a crescut cu 24,1% în semestrul 1 2022, faţă de semestrul 1 2021, ajungând la 20 mii euro în semestrul 1 2022. Întreaga creştere s-a datorat expansiunii anvelopei salariale, moderată parţial de creşterea numărului de salariaţi din sector. Dimensiunea sectorului este cea mai mare în regiune după ponderea valorii adăugate brute create (8%) şi după ponderea în anvelopa salarială din economie (7%), însă este cea mai mică alături de Grecia după ponderea în populaţia ocupată (2%) şi a doua cea mai mare după ponderea salariaţilor (3%) după Ungaria (4%). Faţă de celelalte ţări, sectorul are relativ mai puţine persoane ocupate mai bine plătite, se menţionează în comunicat.