Alpha Bank vrea să lanseze o emisiune de obligaţiuni de până la 300 milioane lei

Alpha Bank intenţionează să lanseze o emisiune de obligaţiuni, după cum a anunţat, ieri, instituţia de credit, menţionând: "Alpha Bank România analizează oportunitatea de a accesa piaţa locală de capital prin lansarea unei emisiuni de obligaţiuni, după ce, recent, agenţia financiară internaţională Moody's a atribuit băncii ratingul Ba3 pentru depozite pe termen lung în lei şi valută, rating de bază B2 şi rating de contrapartidă Ba2. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Alpha Bank România a aprobat lansarea primei emisiuni de obligaţiuni în valoare de până la 300 milioane lei, pentru diversificarea surselor de finanţare ale băncii.

Decizia adoptată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor este valabilă pentru următoarele 18 luni".

Specialiştii din piaţa bancară ne-au precizat că emisiunile de obligaţiuni sunt, în generel, practici internaţionale, fiind mai puţin folosite la noi. "Cu siguranţă sunt mulţi care vor dori să investească într-un astfel de instrument, având în vedere că dobânzile aferente depozitelor sunt foarte scăzute, aproape de zero", ne-au spus specialiştii citaţi. Aceştia consideră că cei care au cei mai mulţi bani în depozite vor fi primii care vor cumpăra obligaţiuni. Datele BNR arată că depozitele, atât cele în lei, cât şi cele în euro, au scăzut, în iunie anul acesta faţă de iunie anul trecut.

Emisiunile de obligaţiuni vor ajuta cele două segmente financiare - piaţa de capital şi băncile - să coopereze, sunt de părere experţii bancari.

La începutul anului trecut, Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank şi preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus, în cadrul unui interviu: "Consider că este nevoie să consolidăm piaţa financiar-bancară din România. Cred că domeniile financiare ar trebui să aibă abordări comune. Piaţa de capital şi sectorul bancar au un interes comun solid - dezvoltarea unei pieţe puternice de obligaţiuni corporative. Anul acesta (n.r. 2016) se anunţă a fi unul dificil pentru piaţa de capital, care va suferi în mod evident. Cred că aceasta trebuie să vină mai aproape de sistemul bancar şi chiar şi de noi, de ARB, ca să identificăm împreună mecanisme şi oportunităţi de dezvoltare, atât a sistemului bancar, cât şi a pieţei de capital. Pe partea de infrastructură a sectorului, unul din elementele pe care le văd este lansarea de obligaţiuni ipotecare. Segmentul paralel cu piaţa de obligaţiuni ipotecare este o piaţă eficientă de obligaţiuni corporatiste de care e nevoie. Capacitatea de garantare a împrumutaţilor este limitată şi acei clienţi care încep să aibă o evoluţie foarte bună ar putea, la un moment dat, să se împrumute fără colateral, prin emisiuni de obligaţiuni corporatiste, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Cu alte cuvinte, piaţa de capital din ţara noastră ar trebui să contribuie mai mult la intermedierea financiară. Acum, clienţii au percepţia că un astfel de sistem va fi foarte scump, ASF taxează, iar noi, sistemul bancar, nu suntem suficient de deschişi sau de atenţi către acest subiect. Peste tot în lume, însă, obligaţiunile reprezintă o alternativă la sistemul de creditare. Pentru sistemul bancar ar fi importantă dezvoltarea unei pieţe a obligaţiunilor pentru că, la creditare, am avea de-a face şi cu o componentă de lichiditate. Adică astăzi plasez şi mâine pot vinde pe piaţa de capital sau pe pieţele interbancare aceste obligaţiuni. Pentru dezvoltarea unui astfel de segment avem nevoie de agenţii de rating, de multinaţionale cum sunt BERD şi IFC, ca să intervină activ, adică să-şi asume o parte din «costurile» dezvoltării acestei pieţe. Din păcate, însă, la noi, aceasta este o piaţă subdezvoltată. Suntem la nivelul incipient din punct de vedere al obligaţiunilor corporatiste şi este o ruşine să fim aici după 22 de ani de piaţă de capital în România. Bursa de Valori Bucureşti şi Asociaţia Brokerilor ar trebui să vină alături de ARB, ca să descifrăm care sunt barierele ce stau în calea dezvoltării sistemului de obligaţiuni. Este un semnal pe care îl trag pieţei de capital - să identifice anumite produse pe care putem conlucra. Nu este prima dată când ridic acest subiect. Vor fi clienţi care vor «deschide» această piaţă, pentru că şi ei câştigă puţină libertate, şi ei îşi pot răscumpăra respectivele bonduri".

Alpha Bank România a înregistrat, anul trecut, un profit net de 114,6 milioane lei, la venituri operaţionale cu 16% mai mari decât în anul anterior. Nivelul creditelor a atins 11,4 miliarde lei, în timp ce depozitele au crescut cu 26%, până la 7,9 miliarde lei. Rata de adecvare a capitalului, incluzând profitul pe 2016, a ajuns la 23,46%.

Moody's se aşteaptă ca Alpha Bank România să-şi menţină o profitabilitate moderată în următoarele 12-18 luni, pe fondul reducerii provizioanelor şi a presiunilor asupra veniturilor nete din dobânzi.

Alpha Bank este prima bancă de la noi cu acţionariat elen care a fost evaluată de o agenţie internaţională de rating, după cum ne-a spus, recent, domnul Sergiu Oprescu.

Moody's Investors Service a atribuit grupului bancar Alpha Bank România ratingul Ba3, cu perspectivă stabilă, pentru depozitele pe termen lung în valută şi monedă locală, calificativul b2 pentru soliditate financiară şi Not Prime pentru depozitele pe termen scurt în valută şi monedă locală.

Acesta arată că Alpha Bank este o entitate de profil din ţara noastră de mărime medie (rating Baa3, cu perspectivă stabilă), activitatea fiind concentrată în special pe creditarea IMM-urilor şi pe acordarea de credite ipotecare şi de consum.

Calificativul b2 pentru soliditate financiară reflectă profilul financiar modest al băncii, caracterizat de un nivel ridicat, deşi în declin, de credite neperformante, capitalizare adecvată şi dependenţă ridicată de finanţare de la bancă mamă din Grecia.

Agenţia de rating menţionează: "Moody's consideră că există, de regulă, o legătură între calitatea creditelor băncilor mamă şi subsidiarele lor. Totuşi, la acest nivel al ratingului, Alpha Bank România nu este constrânsă de ratingul de creditare mai scăzut al băncii greceşti Alpha Bank (caa2)".

Faptul că Alpha Bank România are o dependenţă ridicată, deşi în scădere, de finanţarea de la societatea-mamă ajută la acoperirea neconcordanţei dintre activele şi pasivele sale, mai opinează Moody's, adăugând: "Această sursă de finanţare, sub formă de depozite şi împrumuturi subordonate, predominant în euro, a reprezentat 39% din totalul pasivelor Alpha Bank România în decembrie 2016, în scădere de la 53% în decembrie 2015. Banca întreprinde măsuri active pentru a realiza o structură de finanţare mai echilibrată şi a reuşit să majoreze fondurile clienţilor, atât corporativi, cât şi cu amănuntul, cu 26% în 2016. Cu toate acestea, dependenţa încă ridicată de fondurile parentale ar putea expune banca la riscurile de refinanţare în valută".

În acelaşi timp, lichiditatea băncii româneşti cu acţionariat elen rămâne bună, cu activele lichide reprezentând 29% din activele totale, în decembrie 2016, conform agenţiei de rating. Totodată, perspectiva privind ratingurile de depozit este stabilă, conform Moody's, care menţionează: "Orice volum suplimentar de instrumente subordonate, care implică o protecţie mai mare pentru creditorii de rang înalt şi o reducere mai mică a pierderii în cadrul unei rezoluţii, ar putea duce la o creştere suplimentară a ratingurilor de depozit".

Referitor la această primă evaluare făcută băncii de agenţia internaţională de rating, Sergiu Oprescu ne-a declarat: "Moody's a confirmat succesul strategiei noastre de revenire pe profit, îmbunătăţirea calităţii portofoliului şi asigurarea unui raport de adecvare a capitalului foarte solid. Ne bucurăm că suntem prima bancă românească cu acţionariat elen pe care o evaluează o agenţie de rating internaţională şi că începem acest proces de evaluare într-un mod pozitiv".

Alpha Bank România a încheiat primul trimestru al acestui an cu un profit înainte de taxe de 8,3 milioane euro, potrivit cifrelor transmise de reprezentanţii băncii. Acestea arată că veniturile operationale s-au ridicat la 30,2 milioane euro, în perioada menţionată, în creştere cu 8,3% faţă de primul trimestru al anului trecut. Depozitele atrase au fost de 1,755 miliarde euro, în creştere cu 1,5% faţă de perioada similară din 2016, iar totalul creditelor s-a cifrat la 2,759 miliarde euro, dintre care împrumuturile ipotecare au atins pragul de un miliard de euro.