AMBASADORUL TURC LA BUCUREŞTI:  UE nu a tratat nicio ţară aşa cum tratează Turcia de peste cinci decenii

Uniunea Europeană nu a tratat nicio ţară aşa cum tratează Turcia, de peste cinci decenii, a declarat ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, într-un interviu acordat News.ro. Deşi aderarea Ankarei la blocul comunitar rămâne un "obiectiv strategic", opinia publică este tot mai nemulţumită, iar un referendum pentru renunţarea la candidatură nu este exclus, potrivit lui Osman Koray Ertaş.

Ambasadorul a declarat, întrebat dacă ar putea fi convocat un referendum în viitor vizând aderarea Turciei la UE. "Dacă va veni un moment în care Guvernul nostru va considera că este suficient tratamentul care ne-a fost aplicat de mai mult de cinci decenii...nicio altă ţară nu a primit un astfel de tratament din partea UE".

Diplomatul a afirmat: "Dacă ni s-ar spune «faceţi-vă temele, deschideţi aceste capitole, închideţi aceste capitole, iar în final puteţi fi un membru cu drepturi depline», atunci ar fi corect. Dar când spui că orice am face, nu putem deveni parte a UE, din motive politice, de exemplu din cauza Ciprului, care este o chestiune politică, nu are nimic de-a face cu criteriile, sau pentru că nu facem parte din spaţiul cultural european, pentru că suntem musulmani, pentru că suntem prea mari,nu este corect".

Ambasadorul susţine: "Cea mai vehementă critică pe care o primim din partea UE, în special după tentativa de lovitură de stat, o reprezintă problemele din domeniile democraţiei şi statului de drept. Dacă Europa are o problemă cu Turcia în aceste domenii, cea mai bună cale de a discuta despre aceasta şi de a merge mai departe este deschiderea capitolelor relevante (de negociere n.r.), adică 23 şi 24. Şi le cerem liderilor europeni de ani de zile: haideţi să deschidem aceste capitole, haideţi să vedem ce lipseşte din legislaţia noastră sau din practică. Adică să încercăm să rezolvăm problemele în totalitatea lor".

Diplomatul a explicat: "În această etapă, după cum am spus, UE este încă un obiectiv strategic pentru noi. Dar dacă va veni timpul când vor fi ridicate semne de întrebare, aceasta este o chestiune foarte serioasă, care va fi supusă la referendum. Însă nu se discută despre un referendum acum în societate".

Ambasadorul susţine: "Succesul Turciei este vital pentru securitatea, stabilitatea şi bunăstarea europeană. Dacă proiectul turc va eşua, va fi un coşmar pentru noi toţi din regiune". Acesta a dat asigurări că Turcia a început să reabiliteze relaţiile cu partenerii străini în 2016. El a amintit că Turcia a făcut eforturi enorme pentru a ajunge la standardele europene şi că depăşeşte economic ţări din blocul comunitar.

Discursurile dure ale unor oficiali europeni au provocat consternare în rândul populaţiei turce: "Din păcate am auzit multe declaraţii din partea unor figuri proeminente, care au spus că ar fi fost mai bine dacă tentativa de lovitură de stat ar fi avut succes. Acest lucru a provocat nelinişte în tabăra noastră".

Diplomatul a insistat că, indiferent dacă va face sau nu parte din blocul comunitar, Turcia este şi va rămâne o ţară europeană: "Aceasta este o realitate istorică, aceasta este o realitate economică, este o realitatea culturală, dintr-un punct de vedere. Deja sunt patru sau cinci milioane de turci care locuiesc în Europa, jumătate din comerţul nostru este cu Europa, Turcia este o piaţă importantă pentru UE". Acesta a precizat că România face parte dintr-un grup de circa 10 ţări din sudul şi sud-estul Europei care acţionează "după un raţionament corect" în privinţa Ankarei

Ambasadorul a pledat pentru mai multă solidaritate din partea Uniunii Europene: "Trebuie să ne păstrăm democraţia, trebuie să apărăm şi ordinea publică şi este destul de dificil să ajungem la un echilibru delicat între securitate şi libertăţi. În timp ce încercăm să facem acest lucru, confruntându-ne cu ameninţările interne, şi nu am menţionat ameninţările externe, de exemplu Siria, ce se întâmplă în Irak, cred că avem nevoie de mai multă solidaritate din partea aliaţilor noştri europeni".

Diplomatul a deplâns o înăsprire a discursurilor despre Turcia şi creşterea toleranţei autorităţilor occidentale faţă de acţiuni pe care Ankara le consideră "şocante", pe fondul campaniei electorale: "La Viena, protestatarii au lipit un poster imens (cu sloganul "Erdogan, ia-ţi turcii înapoi") pe zidul Ambasadei turce, iar poliţia nu a făcut nimic în această privinţă. În Elveţia, în faţa Parlamentului a fost lipit un poster cu o armă la tâmpla preşedintelui Erdogan, sugerând că ar trebui ucis. În Germania, preşedintele Erdogan a vrut să se adreseze, prin teleconferinţă, nu personal, unei mulţimi strânse paşnic într-o sală. A fost interzis. În aceeaşi zi, lideri PKK au avut o teleconferinţă directă, din munţii din nordul Irakului, cu o mulţime strânsă în Germania. Când liderii noştri merg în vreo capitală vest-europeană, membri PKK au dreptul să îşi fluture drapelele şi fotografii cu liderul condamnat, (Abdullah) Ocallan".

Relaţiile dintre statele UE şi Turcia s-au deteriorat după tentativa de puci din iulie, iar Bruxelles a criticat măsurile luate de Erdogan pentru a îndepărta guleniştii din sistem. Diplomatul a admis că situaţia s-a deteriorat după tentativa de puci de anul trecut şi a criticat reacţia statelor UE faţă de evenimentele din Turcia: "Imediat după lovitura de stat...ne-am aşteptat, în special din partea aliaţilor noştri europeni, să dea dovadă de solidaritate cu naţiunea turcă, cu Guvernul legitim al ţării noastre. Ei nu au făcut acest lucru.(Mesajul n.r.) a venit atât de târziu şi atât de slab...Au arătat un interes puternic privind viitorul acestor complotişti, ce se va întâmpla cu aceşti complotişti. Acest lucru a dezamăgit profund, nu numai la nivel oficial, ci şi în rândul opiniei publice".

Diplomatul crede că referendumul nu face decât să elimine o "dualitate" în executivul de la Ankara: "Am avut dificultăţi în a explica ce aduc aceste modificări în Turcia. Există unele modificări care cresc responsabilitatea judiciară a preşedintelui. Înainte de reformarea Constituţiei, în Constituţia precedentă, preşedintele avea imunitate în faţa a aproape toate acuzaţiile. Nu putea fi judecat decât pentru trădare, cu o majoritate enormă, o majoritate calificată din partea Parlamentului. Acum poate fi judecat pentru orice infracţiuni prevăzute în Codul Penal şi cu o majoritate calificat mai mică în Parlament. Aceasta este o modificare majoră".El a afirmat că modificarea legii fundamentale a fost necesară pentru că a fost "peticită" în ultimele trei decenii.

Ambasadorul Turciei la Bucureşti consideră că este vorba şi de o problemă de comunicare. "Când părţile încep să se atace reciproc, să se învinuiască reciproc, să folosească replici dure una împotriva celeilalte, atunci pierdem şi opinia publică". Preşedintele Recep Tayyip Erdogan consideră că turcii vor primi cu "consolare" o decizie venită de la Bruxelles în legătură cu imposibilitatea ascensiunii ţării la Uniunea Europeană. Acesta i-a acuzat însă pe liderii europeni că irosesc în acest moment timpul Turciei, cu un proces de intrare în UE ce stagnează de câţiva ani. Parlamentul European a recomandat săptămâna aceasta sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, dacă Ankara implementează reforma constituţională aprobată în aprilie prin referendum, având o influenţă limitată în dosar, potrivit sursei.