AmCham prezintă recomandările celei de-a şasea ediţii "Priorităţi pentru România"

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a adus în atenţia partidelor politice şi candidaţilor la alegerile parlamentare din 2020 viziunea comunităţii noastre de afaceri cu privire la măsurile necesare pentru relansarea economică şi orientarea economiei româneşti către priorităţi strategice de dezvoltare sustenabilă pe termen mediu şi lung, reunite într-o nouă ediţie a documentului AmCham Priorităţi pentru România.

Recomandările celei de-a şasea ediţii sunt subsumate obiectivelor comune de redresare, competitivitate şi creştere economică pentru România pe care AmCham le-a urmărit cu prioritate în dialogul cu autorităţile centrale şi cu decidenţii în ultimul an, şi vizează deopotrivă remedierea cu prioritate a unor vulnerabilităţi sistemice acumulate în domenii critice pentru economie, dar şi valorificarea oportunităţilor unice generate de contextul crizei sanitare şi economice pe care o traversăm.

"Date fiind contextul crizei sanitare şi economice şi gradul ridicat de volatilitate care vor continua să afecteze pieţele în următoarea perioadă, subliniem în Priorităţi pentru România importanţa unei abordări coordonate şi coerente a procesului de relansare economică, cu accent pe calitate şi efecte pozitive concrete şi vizibile pentru România. Doar o astfel de abordare va putea contrabalansa influenţa unor factori externi puţin controlabili, precum ritmul de combatere a pandemiei la nivel global, evoluţiile geopolitice internaţionale, eficacitatea măsurilor de susţinere a economiei, modul de reacţie a pieţelor financiare, companiilor şi consumatorilor. Pe de altă parte, criza actuală a generat oportunităţi unice pentru repoziţionarea economică strategică a României, astfel că facem apel la mobilizarea tuturor forţelor înspre valorificarea acestor oportunităţi, ţinând cont de faptul că depinde doar de noi, ca ţară, dacă vom avea în faţă un deceniucâştigatsau un deceniupierdut"a declarat Ionuţ Simion, Preşedintele AmCham România.

Pentru perioada imediat următoare, AmCham recomandă drept priorităţi centrale ale politicii economice menţinerea rating-ului investiţional, definitivarea proiectelor de infrastructură publică aflate în diverse faze de dezvoltare, identificarea unui nou model de convergenţă, pregătirea reformei administraţiei publice, deschiderea negocierilor pentru aderarea la OECD şi lansarea de proiecte de integrare regională.

Pe termen mediu şi lung, considerăm că va fi determinantă pentru depăşirea crizei dar pentru parcursul României post - pandemie, soluţionarea unor probleme principale, precum:

• Declinul demografic, raportul deja foarte ridicat şi cu perspective de depreciere dintre populaţia activă şi cea dependentă afectează creşterea economică potenţială, opţiunile de diversificare a activităţilor economice, sistemul de asigurări sociale şi sustenabilitatea finanţelor publice. Simultan, aproximativ 3 milioane de români sunt în străinatate, cei mai mulţi dintre ei în perioada activă. Astfel că, pentru a dispune de forţa de muncă necesară pentru a acoperi nevoile economiei termen mediu, recomandarea noastră este accelerarea procesului de repatriere a românilor, concomitent cu stoparea exodului de forţă de muncă, inteligenţă şi talente. Considerăm că diaspora este una dintre resursele strategice pe care România le poate mobiliza pentru a contribui la procesul de creştere economică şi de dezvoltare, la egalitate cu atragerea de investiţii şi cu accesarea fondurilor europene.

• Sistemul de educaţie deconectat de la tendinţele de evoluţie ale economiei şi tehnologie, trebuie adapat cerinţelor societăţii şi economiei actuale, în care dezvoltarea aptitudinilor şi a atitudinii este mai importantă decât strict cumulul cantitativ de cunoştinţe.

• Infrastructurile fizice, principala problemă structurală care limitează creşterea economică potenţială, necesită deopotrivă investiţii publice majore şi creşterea capacităţii administrative de planificare şi implementare a marilor proiecte de infrastructură.

• Gestionarea deficitelor gememe, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent,prin măsuri de reforme structurale ţintite, care să evite camanifestarea acestor probleme fundamentale să adâncească impactul asupra economiei.

• Limitarea investiţiilor publice se reflectă în calitatea precară a infratructurilor fizice şi a serviciilor publice în cele mai multe domenii, astfel că utilizarea resurselor disponibile prin instrumentul financiar Next Generation EU sau prin alte programe structurale devine esenţială pentru dezvoltarea sectoarelor de activitate cu o contribuţie semnificativă la formarea PIB.

Cu privire la obiectivul de repoziţionare a României prin creşterea relevanţei economiei în plan intern, regional, european şi global, AmCham recomandă măsuri care să asigure echilibrul bugetar, stabilitate legislativă şi fiscală, simplificare administrativă, transformare digitală, stimularea investiţiilor, politici coerente pentru dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată mare şi strategice, infrastructuri fizice de calitate, lansarea de proiecte fanion care săcreascăvizibilitateaRomâniei.

"Contextul actual, complex şi fără precedent, creează premise unice pentru lansarea unei strategii de ţară pentru investiţii publice şi private în domenii cheie, care pe de o parte să rezulte în remedierea vulnerabilităţilor sistemice evidenţiate mai sus, şi pe de altă parte, să conducă la o repoziţionare a României atât în plan intern, cât şi în plan extern. Prezenta ediţie a Priorităţilor pentru Româniareia recomandarea unui Proiect de Ţară pentru România, care implică în viziunea noastră stabilirea în comun a unei direcţii strategice şi a unor priorităţi competitive care să ţină cont de interesele naţionale pe termen lung si de tendinţele globale şi să extindă rolul ţării în cadrul parteneriatelor euro-atlantice şi regionale" a punctat Daniela Nemoianu, Membru al Consiliului Director al AmCham România, lider al grupului de lucru dedicat macroeconomiei.

Priorităţi pentru România detaliază agenda de repoziţionare strategică şi la nivelul măsurilor sectoriale, precum:

• Identificarea unui nou model de convergenţă economicăaxat pe tranziţia de la cantitate la calitate, de la consum la investiţii, utilizarea mai eficientă a resurselor interne, continuitatea reformelor structurale şi implementarea unui mix echilibrat de politici economice.

• Accesarea Next Generation EU şi a bugetului multianual 2021-2027, care implică dezvoltarea unui plan integrat şi coerent de investiţii, atţt publice cât şi private, unor strategii de dezvoltare, planuri sectoriale şi regionale pentru absorbţia eficientă a acestor resurse.

• Prioritizarea şi urgentarea investiţiilor în infrastructura criticăde transport, sănătate, educaţie, industrie pentru creşterea încrederii în economie, dar şi pentru o redresare mai rapidă.

• Consolidarea fiscal-bugetară post-pandemie, prin reducerea economiei informale şi evitarea măsurilor care să contribuie la intensificarea componentei structurale a deficitului bugetar, cum ar fi majorarea punctului de pensie cu 40%, evitarea modificării sistemului de impozitare, ameliorarea procesului de colectare, eficientizarea cheltuielilor, asumarea, în urma unei analize solide, a poziţiei României vis-à-vis de noile taxe şi impozite discutate la nivel European şi global, implementarea bugetării multianuale.

• Accelerarea încorporării Transformării Digitaleprin asumarea la cel mai înalt nivel a unei agende naţionale de transformare digitală şi însărcinarea unei singure autorităţi cu implementarea acesteia.

• Prioritizarea cercetării-dezvoltării-inovării ca pilon al noului model de dezvoltare, folosirea acestor domenii ca resurse generatoare şi integratoare de dezvoltare economică şi avantaj competitiv şi comparativ.

• Dezvoltarea pieţei de capitalprin asigurarea predictibilităţii şi clarităţii legislative şi fiscale, creşterea lichidităţii prin capitalizarea companiilor de stati, sau creşterea aportului fondurilor de pensii la finanţarea economiei.

• Reforma sistemului de sănătate, prin asigurarea nivelui adecvat de finanţare, optimizarea infrastructurii şi a organizării serviciilor de sănătate pentru a creşte calitatea, accesibilitatea şi eficienţa serviciilor oferite cetăţenilor, precum şi rezilienţa şi capacitatea de răspuns în situaţii de criză, digitalizarea sistemului de sănătate.

• Reforma educaţiei prin intervenţii la nivelul problemelor persistente din sistem cu accent pe conectarea învăţământului din România la tendinţele de evoluţie ale economiei şi la tendinţele de dezvoltare viitoare.

• ÎntimpcetranziţiaenergeticăesteiminentăînluminaPactului Ecologic European şi a angajamentelorglobaleprivindreducereaamprentei de carbon a economieişivieţiisociale, Româniatrebuieintensificedemersurile pentru transformareasectorului energetic pornind de la piloniifundamentali de politicăenergetică - securitateaalimentării cu energie, competitivitatea, sustenabilitatea - şirespectândtrendurilespecificetranziţieienergetice - Descentralizare, Decarbonare, Digitalizare.

• În materie de mediu şi sustenabilitate, domeniu în care România înregistrează majoritatea procedurilor de infringement deschise de către Comisia Europeană, sunt necesare politici de investiţii corelate cu imperativele tranziţiei către o economie verde, cu o amprentă redusă de carbon, şi evoluţiei către neutralitatea climatică, în linie cu angajamentele asumate la nivel european şi global.

• În domeniul piaţei muncii, Româniatrebuie să adapteze cadrul legislativ prin corelare cu dinamica socială şi economică, cu nevoile angajaţilor şi angajatorilor, asigurând o relaţie echilibrată între cele două părţi, şi are nevoie de măsuri pentru adaptarea şi valorificarea capitalului uman în contextul noilor modele economice bazate pe evoluţia tehnologiei.

• Turismul necesită un mix de măsuri care să facă posibilă transformarea impactului advers al pandemiei COVID-19 asupra industriei turismului într-o oportunitate de a valorifica potenţialul turistic al României, precum dezvoltarea infrastructurii turistice, actualizarea cadrului legistiav, dezvoltarea conceptului de turism modern, digitalizarea, accesul la finanţare, etc.

• Fundamentul este un stat de drept modern, performant şi etic.