AMCHAM ROMÂNIA: Valoarea taxei clawback aplicată industriei farmaceutice transmite un mesaj negativ

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) înţelege eforturile autorităţilor române de a asigura funcţionalitatea sistemului de sănătate şi necesitatea introducerii unui mecanism clawback, menit să asigure un control eficient al bugetului alocat medicamentelor, însă reiterează nevoia de a modifica forma actuală a taxei, ce implică probleme majore de sustenabilitate, magnitudine a sarcinii fiscale şi predictibilitate, riscând să deterioreze iremediabil încrederea investitorilor prezenţi în ţara noastră şi implicit atractivitatea României pentru investiţii viitoare, arată un comunicat remis redacţiei.

Valoarea taxei clawback aferentă trimestrului întâi al acestui an în ţara noastră reprezintă cca. 30% din vânzările compensate ale majorităţii producătorilor de medicamente (în termeni absoluţi, mai mult de 100 de milioane de euro), la care se adaugă impozitele şi taxele uzuale, în condiţiile în care încasarea vânzărilor compensate se face cu mare întârziere, mai precizează AmCham.

Comunicatul mai menţionează că un astfel de nivel al contribuţiei este nesustenabil şi nerezonabil din punct de vedere economic pentru producătorii de medicamente care operează pe piaţa locală, atât prin faptul că se transferă industriei diferenţa semnificativă dintre consumul pacientilor şi un buget sub-finanţat în această privinţă, cât şi pentru că suprataxarea se face la preţul final al produselor, nu la preţ de producător, producătorul ajungând să plătească clawback atât pentru marjele distribuitorilor şi ale farmaciştilor, cât şi pentru TVA. În opinia AmCham România, acest lucru afectează considerabil viabilitatea modelului de operare din industria farmaceutică, ceea ce va determina relativ rapid reducerea numărului de locuri de muncă şi a investiţiilor în domeniu, iar actualul nivel de impozitare va conduce chiar la retragerea de pe piaţa românească a unor medicamente şi descurajarea lansării de produse noi, acţiuni cu implicaţii sociale şi economice majore.

AmCham România a înaintat autorităţilor o serie de propuneri pentru soluţionarea acestor probleme, precum stabilirea unui prag maxim procentual realist şi echitabil, stabilirea plafonului de referinţă în funcţie de consumul real de medicamente înregistrat în anul precedent şi raportat la vânzările plătitorului, ca şi direcţionarea fondurilor colectate exclusiv către bugetul de medicamente. Utilizarea acestor repere în modul de calcul ar asigura sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului farmaceutic în derularea activităţilor economice în ţara noastră, în spiritul prevederilor constituţionale şi practicilor europene

referitoare la stabilirea corectă a taxelor fiscale.

Membrii Comitetului de Sănătate din cadrul AmCham România îşi exprimă deplina disponibilitate de a lucra în continuare împreună cu toţi actorii implicaţi la identificarea variantelor de ajustare a legislaţiei clawback astfel încât contribuţia să devină sustenabilă pentru mediul de afaceri din ţara noastră şi să îşi poată atinge în acelaşi timp scopul pentru care a fost introdusă, respectiv un control bugetar sporit, fără a îngrădi însă accesul pacienţilor la medicamentele de care au nevoie.