AN CRUCIAL PENTRU PIAŢA DE CAPITAL Criza banilor prea mulţi

• Varujan Vosganian (foto) prevede 7-8 miliarde de euro, peste nivelul obişnuit în economie

• Necesitatea creşterii puterii de absorbţie a investiţiilor în economie

• Creşte nevoia de performanţă a pieţei de capital

• Program de dezvoltare a pieţei, actualizat

Peste nivelul ultimilor ani, în 2005, se va adăuga o sumă de aproximativ 7 miliarde de euro care-şi va căuta plasamentul în investiţii româneşti, prognozează Varujan Vosganian, pre-şedintele Comisiei de Finanţe Bănci şi Piaţa de Capital din Senat.

Domnul Vosganian socoteşte că această sumă suplimentară faţă de nivelul obişnuit se va constitui din: intrările de circa 2 miliarde de euro, care reprezintă cîştigurile românilor din străinătate trimise în ţară; inves-tiţiile directe, estimate la 3 miliarde de euro (estimare bazată pe tendinţe şi pe anticiparea privatizărilor programate); 2 miliarde de euro ca efect al atractivităţii pieţei bancare (diferenţa de dobîndă la moneda naţională şi valută, plus probabila liberalizare a contului de capital); economii suplimentare de 600 de milioane de euro, în urma aplicării cotei unice de impozitare.

Senatorul Varujan Vosganian susţine că acest total va suplimenta economiile de circa 25% din PIB care, în mod obişnuit, sînt produse în mediul de afa-ceri. Preşedintele Comisiei Senatoriale afirmă că, în estimările optimiste, Produsul intern brut se va cifra anul acesta la 65 de miliarde euro, luînd în calcul atît întărirea leului, cît şi creşterea economică. Astfel că, în final, un total de circa 22 de miliarde de euro îşi va căuta cu disperare plasamentul în in-vestiţii.

"Ne vom confrunta cu o criză de bani mulţi", susţine Varujan Vosganian, precizînd că noţiunea de "bani mulţi" este relativă, "căci economia noastră rămîne o economie a cifrelor modeste, dar criza se va produce din cauza incapacităţii sale să absoarbă astfel de fonduri".

Domnul Varujan Vosganian citeşte semnele crizei, exemplificînd: deficitul de cont curent este tot mai dificil să fie ţinut sub 6% (dacă nu am avea intrările de 2 miliarde de euro de la românii din străinătate, atunci deficitul s-ar ridica "ameţitor" - spune senatorul - la 10%); indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti înregistrează o evoluţie spectaculoasă; piaţa imobiliară s-a înfierbîntat.

De aceea, preşedintele Comisiei senatoriale susţine că prioritatea economico-financiară a perioadei este dezvoltarea pieţelor - consolidarea mecanismelor de colectare şi realocare a resurselor băneşti: "Niciodată, din 1990 şi pînă acum, nu a fost mai evident rolul fundamental al pieţei de capital", accentuează domnul Vosganian.

Senatorul susţine că, este nevoie ca factorii responsabili să reia şi să-şi asume un program pe termen lung de dezvoltare a pieţei de capital. Domnul Vosganian spune că, din 1995 (anul inaugurării Bursei) şi pînă acum, nici un guvern nu a susţinut, realmente, piaţa de capital.

Anul trecut, fosta putere politică a lansat un program de dezvoltare a pieţei de capital. Domnul Vosganian apreciază că, în ciuda anumitor ezitări, programul conţinea şi o seamă de idei corecte, "dar, din păcate, datorită presiunilor inerente anului electoral, programul a rămas în stadiul de slove pe hîrtie".

Varujan Vosganian consideră că programul ar trebui să mobilizeze la elaborare şi susţinere atît guvernul, cît şi comisiile parlamentare de specialitate, autoritatea de reglementare a pieţei (CNVM), instituţiile pieţei (Bursa, Rasdaq), asociaţiile profesionale (ANSVM) şi ale investitorilor, actorii pieţei - acordînd fiecăruia roluri şi responsabilităţi specifice.

Senatorul Varujan Vosganian imaginează că programul ar trebui să urmărească:

1. diversificarea ofertei pe piaţa de capital (titluri de stat, obligaţiuni ipotecare, obligaţiuni corporative, derivate - options, futures, drepturi etc - inclusiv listarea marilor companii în curs de privatizare);

2. stimularea cererii prin favorizarea apariţiei unor noi investitori instituţionali de tipul fondurilor de pensii şi al fondurilor de sănătate şi în general, relansarea industriei organismelor de plasament colectiv;

3. diversificarea infrastructurii pieţei de capital, inclusiv prin lărgirea accesului publicului la piaţă (încurajarea constituirii de sisteme de tranzacţionare alternative - ATS - aşa cum o permite noua legislaţie, în consonanţă cu cea europeană);

4. desăvîrşirea privatizării Bursei de Valori Bucureşti şi unificarea ei cu Rasdaq;

5. armonizarea legislativă şi îmbunătăţirea coordonării instituţionale dintre Guvern, BNR şi instituţiile pieţei, adică acele entităţi care să revizuiască, să reactualizeze şi să-şi asume programul de dezvoltare a pieţei de capital în noua sa formă.

Declaraţiile preşedintelui Comisiei de Finanţe din Senat, domnul Varujan Vosganian, dezvăluie intenţii dintre cele mai bune şi coincid cu mutaţiile săvîrşite de actorii pieţei de capital în ultimii doi ani. Dacă aceste iniţiative vor reuşi să se coordoneze (şi nu văd de ce nu ar face-o - experienţa altor încercări o face posibilă, necesitatea perioadei o impune iar agenţii acestei posibile dezvoltări s-au maturizat), atunci este posibil ca, la sfîrşitul acestui an să dobîndim o piaţă de capital mult schimbată în bine. Ceea ce noi, ziarul "BURSA", o dorim fierbinte.