ANALIŞTI, DESPRE CONFLICTUL RUSO-UCRAINEAN: "Linia roşie privind pierderile economice a fost depăşită"

Linia roşie privind pierderile economice suportate în cadrul conflictului ruso-ucrainean ar fi fost depăşită, sunt de părere unii analişti.

"Putem vorbi, principial, de pierderi la vedere şi de pierderi underground, care sunt extrem de mari - de zeci de miliarde de euro cele la vedere şi mult mai mari cele underground", estimează sursele noastre.

Acestea afirmă că pierderile din Rusia nu se compară cu cele europene şi că pierderile ruseşti se compensează, pentru moment, cu orgoliul ruşilor, mulţumiţi că au devenit un nou pol de putere. Şi în România au fost înregistrate pierderi, indirecte, ca urmare a conflictului ruso-ucrainean.

"Rusia poate continua fără probleme şi în aceste condiţii, însă Uniunea Europeană nu", ne-au mai spus sursele citate, adăugând: "Rusia demonstrează că Ucraina este un fel de prizonier pe spaţiul CSI şi că dacă s-ar asocia la UE pierderile ar fi foarte mari".

Acţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei au fost infantile şi au condus la pierderi foarte mari, apreciază analiştii contactaţi: "Acum, UE şi-a dat seama că a pierdut foarte mulţi bani, proiecte, contracte, în ultima perioadă, mai ales că Federaţia Rusă a întrerupt unele importuri din Europa".

Rusia pledează pentru întărirea cooperării dintre UE şi Uniunea Economică Eurasiatică şi propune crearea unui spaţiu economic comun între cele două entităţi.

Şeful statului rus şi-a manifestat speranţa că toţi participanţii la întâlnirea de la Minsk (Rusia, Belarus, Kazahstan, Ucraina, UE) vor fi de acord cu obiectivul strategic constând în crearea unui spaţiu economic comun de la Lisabona la Vladivostok.

Preşedintele Rusiei spune că va examina orice propunere care va lua în considerare interesele reciproce.

• Analişti: "Rusia, Ucraina şi UE par să facă paşi către un compromis, în zona economică"

Federaţia Rusă, Ucraina şi Uniunea Europeană (UE) par să facă paşi către o soluţie de compromis pentru rezolvarea conflictului economic din zonă, consideră analiştii citaţi, care ne-au spus: "Există trei variante de rezolvare a problemei - cea a Uniunii Europene, varianta Federaţiei Ruse şi o variantă de compromis. Cred că se tinde către această a treia variantă hibrid. Probabil că va fi o asociere de lungă durată a Ucrainei la UE în care se va lua în considerare ce spune Rusia".

Afirmaţiile vin în contextul în care, zilele trecute, au avut loc discuţii între liderii Rusiei şi cei ai Ucrainei, la care au participat şi oficiali europeni.

Până în prezent, preşedintele rus Vladimir Putin se arată încrezător faţă de o rezolvare a situaţiei din regiune.

Astfel, în urma negocierilor desfăşurate la Minsk, Vladimir Putin a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru procesul de pace în Ucraina, potrivit agenţiei Itar-Tass. Preşedintele rus spune că a ajuns la o înţelegere cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko pentru reluarea "dialogului energetic": "Noi, precum şi domnul preşedinte Poroşenko, considerăm că este esenţial să reluăm dialogul pe tema energiei, inclusiv pe problemele ce ţin de furnizarea gazelor. Această chestiune este momentan blocată, dar trebuie să o discutăm".

Totodată, liderul de la Moscova a declarat că, dacă nu va fi găsită o soluţie pentru Ucraina, Rusia îşi rezervă dreptul să ia măsuri de protecţie: "Dacă nu ne înţelegem, iar preocupările noastre nu vor fi luate în considerare, atunci trebuie să luăm măsuri ca să ne protejăm economia. Fiecare ţară are dreptul să facă acest lucru. Îi vom trata cu respect pe partenerii noştri europeni şi ucraineni. Sperăm că şi ei ne vor respecta măsurile de protecţie a pieţelor".

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk nu este la fel de optimist, acesta declarând, ieri, că ţara sa este la curent cu planuri ale Rusiei de a opri livrările de gaze naturale către unele ţări din Europa, în această iarnă, după cum transmite Reuters.

Ministrul rus al Energiei Alexander Novak a respins acuzaţia Ucrainei potrivit căreia Rusia ar intenţiona să blocheze tranzitul gazelor spre Europa, afirmând că statul rus va face "maximum de eforturi" pentru a-şi respecta obligaţiile contractuale faţă de importatorii europeni, indiferent de problemele politice. Novak a adăugat că Rusia este deschisă unui dialog constructiv în domeniul energiei, inclusiv cu Ucraina, relatează CNBC, citată de Mediafax.

Potrivit unor surse, mai degrabă Ucraina ar putea începe să folosească din gazele destinate UE, pentru a-şi acoperi consumul, aşa cum a mai făcut în trecut.

Iaţeniuk avertiza, la sfârşitul săptămânii trecute, că pe Ucraina o aşteaptă o "iarnă lungă şi rece", neputând supravieţui fără gazul rusesc. El a adăugat că ţara sa mai are nevoie de încă 5 miliarde metri cubi de gaz rusesc şi că ar putea fi nevoită chiar să importe cărbune.

În iunie, Rusia a sistat livrările de gaz către Ucraina, pe fondul unei dispute legate de preţuri şi ca urmare a anexării Crimeii de către Moscova. Anul trecut, jumătate dintre exporturile de gaze naturale ruseşti către UE au tranzitat Ucraina.

Dacă Rusia va opri gazul către România, vom resimţi "un mic deranj", întrucât importăm 20% din gazul consumat, dar nu atât de accentuat ca alte ţări, sunt de părere unii analişti, care consideră că, probabil, se va proceda la o raţionalizare a volumului de gaz la marii consumatori.

Sursele noastre nu cred, însă, că se va ajunge acolo, întrucât este greu de crezut că europenii vor risca o astfel de situaţie, tensiunile din domeniul energetic urmând, probabil, să se rezolve până în iarnă.

În luna martie, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, a declarat că ţara noastră nu va fi afectată de o eventuală sistare a livrării de gaze dinspre Rusia către Ucraina, deoarece dispunem de producţie proprie.

"În momentul de faţă, ne acoperim aproape 80% din consum din producţia proprie. În plus, avem importante cantităţi de gaz natural stocate în depozite", a spus Nicolescu, precizând că, pe termen lung, România este pregătită şi pentru o astfel de situaţie, având soluţii în acest sens: "Cea mai la îndemână ar fi trecerea unor centrale care produc energie electrică şi termică de pe combustibil gaz natural către un alt combustibil primar (...) Suntem, din punctul acesta de vedere, cea mai sigură ţară din regiune".

Liderii grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal (PNL) şi ale Partidului Democrat Liberal (PDL) din Camera Deputaţilor şi Senat au depus, ieri, o solicitare pentru convocarea de urgenţă, în cadrul noii sesiuni parlamentare, a unei şedinţe a Birourilor Permanente Reunite având pe ordinea de zi dezbaterea şi adoptarea Raportului privind Carta Albă a Apărării 2013 - document adoptat deja de Comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională încă din 13 noiembrie 2013.

"Având în vedere contextul politico-militar tensionat din imediata apropiere a frontierelor ţării noastre, Alianţa Creştin-Liberală consideră că este mai mult decât justificată o atitudine responsabilă din partea majorităţii parlamentare pe acest subiect", se arată într-un comunicat al celor două grupuri parlamentare.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, la finalul lunii mai, că pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică, în principal constând în diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a Uniunii Europene şi realizarea de economii de energie, ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri.

José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a spus, la vremea respectivă, că UE continuă să fie vulnerabilă în domeniul securităţii energetice, tensiunile generate de Ucraina confirmând acest lucru. La rândul său, comisarul european pentru energie Günther Oettinger a explicat că Europa îşi doreşte parteneriate puternice şi stabile cu furnizori importanţi, dar că trebuie să aibă grijă să nu cadă victimă "şantajului politic şi comercial".

Ţările din UE trebuie să fie pregătite să furnizeze gaze Ucrainei, dacă este nevoie, a declarat, la începutul săptămânii, Gunther Oettinger, precizând: "Nu am crezut că Moscova îşi va folosi politica energetică pentru a pune presiune pe Kiev. Stocurile de gaze ucrainene sunt umplute doar pe jumătate, iar acestea trebuie să fie pline până la venirea iernii". Comisarul UE este încrezător că preşedintele rus Vladimir Putin nu se va folosi de resursele de energie în negocierea cu Ucraina. În plus, oficialul a declarat că, în cadrul Comisiei Europene, va fi elaborat un document pentru summitul din octombrie, care să analizeze consecinţele unei posibile rupturi complete a Ucrainei de gazele ruseşti.

Compania naţională de petrol şi gaze din Ucraina, Naftogaz, a returnat gigantului Gazprom 10,54 milioane de dolari, pentru tranzitul gazelor aferent lunii iunie, conform sursei citate. Un comunicat al companiei ucrainene arată: "Naftogaz nu a acceptat cele 10,54 milioane de dolari pe care Gazprom le-a transferat pentru gazele ruseşti care au ajuns în Ucraina în iulie". În plus, oficialii Naftogaz au precizat că situaţia tensionată este cauzată de neînţelegerile dintre cele două companii energetice pe tema preţului de transport al gazelor care trec prin Ucraina.

Miniştrii energiei dn Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană vor negocia, pe 6 septembrie, pe marginea problemelor din sectorul energetic, după cum informează site-ul preşedinţiei ucrainene.