ANALIŞTII AVERTIZEAZĂ: Atenţie la capcana amânării ratelor bancare!

Debitorii ar trebui să se gândească de două ori înainte să acceseze orice "facilitate" de amânare la plată a ratelor bancare, sunt de părere analiştii consultaţi de ziarul BURSA. Subiectul amânării ratelor a revenit în spaţiul public în contextul inflaţiei galopante şi a majorărilor dobânzilor, o astfel de măsură fiind cuprinsă, iniţial, chiar în pachetul care ar urma să vină în sprijinul populaţiei. Se pare că decizia a fost greu de luat, având în vedere că măsura de amânare a ratelor bancare a rămas în analiza autorităţilor, nefiind printre cele care au fost stabilite, ieri, în Coaliţie. Potrivit unor surse politice, citate de Digi24, măsura se doreşte în continuare să fie aplicată, însă din a doua jumătate a anului.

Premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a precizat, aseară, în conferinţa de presă de după şedinţa din Coaliţie: "Este o măsură pe care am discutat-o împreună cu Ministerul Finanţelor, iar în acest moment datele pe care am reuşit să le analizăm au condus către această decizie la nivelul Coaliţiei - să continuăm să analizăm şi să vedem cât de benefică este pentru populaţie şi pentru mediul de afaceri o astfel de măsură".

Ministrul Finanţelor Adrian Câciu a completat: "Discutăm împreună cu sistemul bancar pe marginea unei astfel de decizii, mai ales în ceea ce priveşte împărţirea costurilor aferente măsurii de amânare a ratelor, pentru că acest lucru nu reprezintă o scutire de rate şi de dobânzi. Modul în care se va resimţi această amânare la final, în contextul creşterii dobânzilor, ne-a făcut să analizăm în continuare, ca să găsim soluţii mai bune pentru cetăţeni şi mai ales pentru companii.

Şi această măsură ar fi fost un instrument de ales dintr-un pachet de măsuri. Cel mai important în acest pachet este urmărirea încetinirii ratei de creştere a inflaţiei. O discuţie asupra amânării ratelor ar trebui să vină mai rapid în momentul în care dobânzile au început să se stabilizeze, pentru a oferi o predictibilitate celor care iau această decizie".

Amânarea a fost decisă la nivelul Coaliţiei în contextul în care băncile erau obligate de reglementările macro-prudenţiale să constituie provizioane pentru creditele amânate (debitorii erau trecuţi în default). La implementarea anterioară a măsurii, în pandemie, băncile au fost scutite de această obligaţie ca urmare a excepţiilor speciale oferite de Banca Centrală Europeană şi de Autoritatea Bancară Europeană, situaţia fiind deci mult diferită în prezent. În pandemie, credite în valoare totală de circa 10 miliarde euro s-au amânat la plată, iar constituirea de provizioane la un asemenea nivel ar fi putut bloca creditarea pe mai departe a populaţiei, a companiilor şi chiar a statului.

Săptămâna trecută, preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat că deja s-a ajuns la un "consens" cu băncile pe acest subiect, însă se pare că acesta nu exista, băncile avertizând în discuţiile de la Ministerul Finanţelor că o aplicare generală a unei astfel de măsuri nu este posibilă, având în vedere cerinţele de capital care s-au înăsprit şi lipsa de scutiri de la aplicarea de provizioane.

"Există varianta amânării ratelor la bănci pentru români. A fost discutată şi cu băncile, s-a ajuns la un acord. Luni (ieri - n.r.) se va detalia fiecare măsură şi se va spune cum se va aplica. Important e că am ajuns la un consens şi am constatat necesitatea şi cel mai important este că colaborăm astfel încât guvernul să fie pregătit să nu piardă nicio oportunitate", a declarat Ciolacu, săptămâna trecută, citat de Digi24.

În presă a circulat un proiect de OUG ce prevedea suspendarea plăţii ratelor bancare pentru 12 luni, măcură ce urma să se aplice persoanelor fizice şi juridice care declarau pe proprie răspundere că au înregistrat cheltuieli medii lunare mai mari cu 25% în ultimele trei luni ca urmare a creşterii inflaţiei (în cazul persoanelor fizice) sau scădere de 25% a încasărilor (în cazul persoanelor juridice). Beneficiarii ar fi trebuit să nu aibă întârzieri la plata creditelor în ultimele şase luni. Ministrul Finanţelor a menţionat, însă, răspunzând unei întrebări, că nu există un astfel de proiect legislativ.

Indiferent că măsura s-ar fi aplicat imediat sau că va fi valabilă peste câteva luni, analiştii avertizează asupra capcanei amânării ratelor bancare, în condiţiile majorărilor de dobândă care se preconizează până la finalul anului. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat ieri la 4,70% pe an, dobânzile încorporând decizia de săptămâna trecută a BNR de a majora cu 0,5% rata-cheie la 3%. ROBOR la 3 luni nu a mai fost la acest nivel din aprilie 2013, iar, IRCC (indicele în funcţie de care sunt calculate creditele acordate după luna mai 2019) este aşteptat să crească încet-încet, cu întârziere de câteva trimestre, spre nivelul actual al ROBOR. La începutul lui 2020, înainte de debutul pandemiei, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului 2021 se situa la 1,98%, în condiţiile unei dobânzi-cheie de 1,25%.

• Florin Cîţu: "În 2020, decizia de amânare a ratelor fără provizioane s-a făcut la nivelul UE"

Fostul premier şi preşedinte PNL Florin Cîţu consideră că esenţa unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este legată de cine suportă costul. Acesta a afirmat, vineri, că dobânzile cresc, inflaţia deja ajunge la două cifre, iar BNR "se pare că încă nu poate să stăpânească fenomenul".

"Dacă este luată această decizie, atunci este luată împreună cu sistemul financiar-bancar. Trebuie să ştim că toate aceste măsuri reprezintă costuri şi esenţa unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este cine suportă costul. Se împarte costul pe cetăţeni şi pe sistemul bancar, se împarte la 3 şi cu statul român?... Eu nu ştiu dacă băncile pot să amâne împrumuturile fără să facă provizioane, pentru că, atunci, în 2020, această decizie a fost la nivelul Uniunii Europene... Dar dacă s-a ajuns la o decizie - şi nu am de ce să nu îl cred pe preşedintele PSD, Ciolacu, că deja e o decizie, atunci oamenii ar trebui să aştepte că de luni această măsură să fie implementată", a declarat Cîţu.

El a mai precizat că "nu pot fi ascunse costurile unei astfel de decizii": "Nu poţi să ascunzi costurile, cineva le va suporta. Le vor suporta clienţii, le vor suporta băncile, dar dacă s-au înţeles cu băncile (...), dar costurile sunt. Problema este alta, că suntem într-un mediu în care dobânzile cresc şi atunci e complicat să spui că amâni ratele pentru 9 luni de zile, când dobânzile cresc de la o lună la alta, Banca Naţională tocmai a majorat dobânzile cu 0,5 puncte procentuale. Eu cred că va creşte acest pas, poate este nevoie de 0,75%, poate 1% data viitoare, când inflaţia deja ajunge la două cifre şi se pare că banca centrală încă nu poate să stăpânească fenomenul", a spus Cîţu.

• AURELIAN DOCHIA, ANALIST ECONOMIC: "În pandemie a fost o situaţie foarte specială care a permis amânarea ratelor bancare"

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că majorarea datoriilor care se întâmplă prin amânarea la plată nu este o idee bună din punct de vedere economic, în condiţiile în care dobânzile tot cresc. Acesta afirmă că amânarea la plată nu este neapărat o "facilitate": "Mă miră ideea aceasta, că este o facilitate acordată. Până la urmă cei care sunt datori trebuie să-şi plătească datoria şi dacă amână plata acum va fi mai greu în viitor, pentru că se acumulează mai mult. În primul rând, nu mi se pare o idee bună pentru cineva să îşi creeze datorii mărite în condiţiile acestea în care evident dobânzile vor continua să crească. Nu cred că este o idee bună pentru o persoană să apeleze la astfel de facilităţi, deşi poate par atractive - sunt cu dublu tăiş. Trebuie gândit bine, pentru că s-ar putea să fie mai greu mai târziu decât acum. (...) Nu ştiu care este situaţia pentru bănci, dar în ultimă instanţă, băncile, se aşteaptă ca cererea de credite să se diminueze ca urmare a creşterii dobânzilor aşa că piaţa pentru noile credite probabil nu va fi aşa de activă. (...) Dar, iarăşi, revin la ideea că toate aceste amânări vor veni la urmă ca un tăvălug, cu dobânzile din momentul respectiv, care vor fi mai mari".

Acesta spune că, în a doua parte a anului, în special în ultimul trimestru din 2022, IRCC va creşte spre nivleul la care se află în prezent ROBOR.

"Băncile centrale de abia au început majorările de dobândă şi BNR va trebui să continue la rândul său. Marele semn de întrebare este cu ce pas pentru că inflaţia, până acum, nu dă semne de a se potoli. Au fost speranţe că va trece acest val pur şi simplu, dar iată că nici la nivel european şi nici în Statele Unite nu se întâmplă. Şi încă nu am ajuns să simţim din plin toate efectele războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Rusiei", a arătat analistul.

Aurelian Dochia mai arată că, în pandemie, a fost o situaţie foarte specială care a permis amânarea ratelor bancare fără efecte asupra creditelor neperformante şi bilanţurilor gospodăriilor.

"Nu numai că au fost dobânzile jos şi au fost acele derogări europene, dar au fost şi venituri suplimentare care au fost acordate tuturor prin programele guvernamentale. Deci chiar dacă oamenii nu s-au mai dus la muncă aproape că nivelul veniturilor nu s-a schimbat, iar pentru unii veniturile au fost practic mai mari în perioada respectivă decât în mod normal. Deci nu a fost o povară pe rate. Mai mult decât atât, a crescut economisirea. (...) A fost o perioadă peste care s-a trecut cu o relativă uşurinţă, dar acum nu ştiu dacă bugetul ar putea să facă faţă tuturor acestor sarcini pe care şi le asumă", a afirmat Dochia.

• GHEORGHE PIPEREA, AVOCAT: "Pe termen scurt, probabil că oamenii vor fi încântaţi de ideea amânării ratelor, dar pe termen mediu şi lung o să fie foarte periculos"

Băncile se vor opune unei astfel de măsuri dacă vor fi obligate să constituie provizioane, este de părere avocatul Gheorghe Piperea. "Nu ştiu dacă este o soluţie. Pe termen scurt, probabil că oamenii vor fi încântaţi de idee. Pe termen mediu şi lung o să fie foarte periculos, din două motive: în primul rând pentru că deja cresc dobânzile, iar în al doilea rând pentru că omul adună aceşti bani (pe care nu îi mai dă băncii - n.r.) nu pentru a plăti ratele peste nouă luni, ci pentru a face un altfel de consum. În plus, ca să funcţioneze treaba asta, băncile trebuie să fie cumva convinse că este în interesul lor şi cred că principala problemă o să fie cu provizioanele. Dacă băncile o să fie obligate să constituie în continuare provizioane pentru creditele astea o să fie o opoziţie din partea lor", a spus Piperea.

Potrivit acestuia, dobânzile ROBOR vor continua să crească pe măsură ce creşte inflaţia şi există posibilitatea ca IRCC să ajungă unde se situează în acest moment ROBOR: "La creditele în lei există şi pericolul de creştere foarte puternică a cursului. Cursul pe care îl afişează Banca Naţională acum nu este un curs real, este un curs ţinut sub control. Nu ştiu dacă este o intenţie rea în sine chestiunea asta, dimpotrivă, dar la un moment dat va apărea ceva care va face să crească exploziv cursul şi atunci nu ştiu cum vor mai scoate oamenii cămaşa. (...) ROBOR va continua să crească pe măsură ce creşte inflaţia. Principala problemă este că inflaţia erodează veniturile din salarii, iar inflaţia de 10% de care vorbeşte Banca Naţională nu este o inflaţie reală - este o inflaţie cu mult sub ceea ce se întâmplă. Deci în măsura în care inflaţia îţi erodează salariile, mai ai şi această creştere a ROBOR-ului care înseamnă încă sute şi mii de lei în plus la ratele lunare"

• DRAGOŞ CABAT, ANALIST CFA: "Trebuie să ne apropiem cât de cât de inflaţie cu ratele de dobândă, dacă nu să o şi depăşim"

O nouă amânare a ratelor bancare ar fi o măsură politicianistă, populistă, crede Dragoş Cabat, analist CFA. "Oamenii ar trebui să se gândească bine şi să îşi dea seama că nu este cea mai bună idee să-şi amâne acum ratele pentru a plăti apoi bani mai mulţi. În plus, nu există încă un acord nici cu băncile comerciale. Sunt declaraţii populiste şi nu ştiu de ce se bat atât de multe în populisme, dar asta este - şi PNL şi PSD, care dintre ele face declaraţii mai populiste", ne-a declarat Cabat.

Potrivit acestuia, în mod normal, nu ar avea de ce să crească foarte mult rata creditelor neperformante: "Sunt oameni care erau la limită, acum crescând inflaţia există posibilitatea să nu le rămână bani şi de rate după consumul alimentar şi toate celelalte. Dar nu ar fi motive să crească foarte mult. (...) O creştere de la 4% a neperformantelor la 5% sau 6% nu ar fi dramatică".

Acesta este de părere că nivelul ROBOR şi al IRCC depinde de cât de departe se va duce BNR cu dobânda de politică monetară.

"Dacă se duce acolo unde trebuie şi anume cât mai aproape de inflaţie ar trebui să vedem, în câteva luni, ROBOR pe la 8%, cel puţin. Dacă nu mai sus, având în vedere că inflaţia se duce în 10%. Adică trebuie să ne apropiem cât de cât de inflaţie cu ratele de dobândă, dacă nu să o şi depăşim. Normal ar fi să o depăşim, să avem o politică monetară restrictivă", a afirmat Cabat.

• ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE ÎN BNR: "Adunarea de provizioane va fi un pericol pentru bănci, dar acest lucru trebuie luat în discuţie când se va dezbate măsura"

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, ne-a declarat că amânarea plăţii creditelor în acest moment înseamnă amânarea plăţii pentru atunci când costul creditului va fi mai ridicat. Acesta nu a dorit să comenteze posibile riscuri de stabilitate financiară care ar putea apărea din constituirea unor povizioane.

"Am înţeles că la nivelul Coaliţiei se poartă o discuţie privind o decizie de amânare a ratelor la credite. Sigur că această decizie va fi politică. (...) Pot să spun două lucruri: în primul rând, dacă se va ajunge la concluzia că această decizie trebuie să fie luată şi va fi luată, ea nu va fi obligatorie. După decizie, amânările vor fi făcute la cerere, iar asta nu înseamnă că pentru toate creditele se suspendă plata. În al doilea rând, în faţa acestei noi realităţi, dacă va exista, anume posibilitatea de suspendare a ratelor, punctul meu de vedere este că fiecare debitor va trebui să judece de trei-patru ori până să ia o decizie. De ce: dacă ne uităm la ce perspective avem pe partea inflaţiei, vedem că inflaţia este în creştere. Asta se vede cu ochiul liber şi se întâmplă în toată lumea. (...) Va creşte inflaţia, vor creşte dobânzile. În cazul în care vor creşte dobânzile se va scumpi creditul. Aşa că a amâna pentru o perioadă plata creditelor înseamnă a îţi amâna plata pentru când vor fi mai scumpe", a precizat Vasilescu.

Potrivit acestuia, adunarea de provizioane bancare ar putea reprezenta un pericol pentru bănci, însă situaţia va fi diferită de la bancă la bancă, iar această problematică trebuie discutată între bănci şi guvern: "Fiecare bancă trebuie să spună cum vede lucrurile şi ce se poate întâmpla în fiecare bancă. Pentru că nu va fi o realitate globală. (...) Ce este provizionul? Orice contabil va spune că este o cheltuială. Răspunsul este fals. Este un fenomen care are aceeaşi consecinţă cu o cheltuială, pentru că provizionul este făcut şi acţionează ca o cheltuială pe sume pe care banca respectivă nu le-a cheltuit niciodată. Aşa că adunarea de provizioane va fi un pericol pentru bănci, sigur că da. Acest fapt, cred eu, trebuie luat în discuţie atunci când se va dezbate măsura respectivă şi când se va lua o decizie".