• Instituţiile de credit vor obţine mai greu profit
Analiştii de la noi sunt sceptici în privinţa succesului noului plan de salvare a Greciei. Unii dintre ei susţin că ştergerea parţială a datoriei elene deţinută de creditorii privaţi a fost provizionată de bănci, în timp ce alţii sunt de părere că băncile vor continua să caute surse de finanţare şi vor trebui să facă faţă unor profituri mai mici.
Lucian Isar, analist economic, ne-a declarat că situaţia nu este clarificată în privinţa Greciei şi este nevoie de decizii suplimentare.
Domnia sa a adăugat că "haircut-ul" (n.r. tăiere) de 53,5% acceptat de creditori este insuficient şi mare parte din sumă este deja provizionată de băncile care deţin obligaţiuni emise de statul elen.
Despre presiunea creată asupra subsidiarelor de la noi ale băncilor expuse la datoria Greciei, Lucian Isar ne-a declarat: "Pentru componenta cu acţionariat grec a sistemului bancar român situaţia nu este încă tranşată într-un sens sau altul. În continuare băncile din această categorie au presiuni atât asupra capacităţii suplimentare de absorbire şi intermediere a riscurilor, cât şi din perspectiva lichidităţii globale".
La rândul său, analistul economic Florin Cîţu este de părere că foarte multe din băncile care au creditat Grecia probabil şi-au provizionat mai mult de 50% din pierderile pe obligaţiunile elene.
Domnia sa ne-a declarat că, în condiţiile noului plan de salvare, băncile vor trebui să facă faţă unei situaţii cu profituri mai mici şi pierderi mai mari.
"Va fi greu pentru bănci să facă profit în perioada următoare", potrivit analistului economic.
Florin Cîţu a adăugat că băncile cu rating redus se vor împrumuta la costuri mai mari.
Analistul economic Călin Rechea ne-a declarat că deşi a fost aprobat un nou plan de salvare a Greciei va persista tendinţa de căutare a surselor de finanţare, de atragere de depozite şi va exista o tendinţă legată de creşterea costurilor de creditare.
Domnia sa ne-a declarat: "Nu văd niciun motor pentru creşterea economiei greceşti. Datoria este prea mare. Se fac doi ani de când au luat primul pachet de salvare şi s-a accelerat căderea economică".
Laurian Lungu, managing partner la "Macroanalitica", ne-a declarat că planul de salvare a Greciei îi va afecta pe creditori în măsuri diferite şi că va exista un element de compensare.
Domnia sa ne-a precizat: "Trebuie remarcat că pierderea este o măsură voluntară. Trebuie să vedem ce se va întâmpla cu planul. Nu ştiu în ce măsură va fi de succes pentru că a răspuns unor cerinţe pe termen foarte scurt".
Planul de salvare a Greciei cuprinde, pe de o parte, o componentă de ajutor public (în principal împrumuturi), în valoare de 130 de miliarde de euro. Pe de altă parte, planul cuprinde ştergerea parţială a datoriei greceşti deţinută de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. Sectorul privat va accepta o pierdere de 53,5%, din valoarea iniţială a obligaţiunilor deţinute, ceea ce înseamnă ştergerea a 107 miliarde de euro din datorie.
Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale citate de "BBC News" băncile franceze deţin 15 miliarde de dolari din datoria suverană a Greciei, în timp ce băncile din Germania au o expunere de 22,6 miliarde de dolari, iar băncile din Marea Britanie deţin 3,4 miliarde de dolari din datoria elenă.
1. Pesimisti complicati.
(mesaj trimis de vasile în data de 22.02.2012, 08:44)
Cum de au dat cu pararea numai pesimisti cronici dar si complicati ?
Chiar nu s-a gasit unul mai pozitiv, cu alt punct de vedere ?
Pentru Grecia lucrurile sunt mai simple : dincolo de costuri si provizioane deja facute, se doreste aducerea Greciei pe adevar : PIBul sa fie cel real, neunflat, cheltuielile sa fie functie de venituri, neunflate, cu toata evaziunea care probabil va mai fi,, si urmarirea indicatorilor raportati de stat pentru a nu se mai minti.
E suficient atat, asta doreste UE, problema Greciei e deja depasita ca efecte mari.