ANALIŞTII Piaţa de capital, relaxată înaintea primei confruntări Trump - Biden

Actualizare - Indicii din Statele Unite erau în urcare astăzi, în ultima zi a lunii septembrie, pe fondul speranţelor în creştere de noi stimuli fiscali pentru susţinerea economiei, notează CNBC.

La ora 18:15, Dow Jones Industrial Average avea o creştere de 1,49%, în timp ce S&P 500 se aprecia cu 1,19%, iar Nasdaq Composite avea un avans de 1,31%.

Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a venit cu un ton optimist cu privire la încheierea unui acord de ajutor pentru pandemie, la conferinţa Delivering Alpha prezentată de CNBC, după ce impasul de la Washington s-a prelungit săptămâni întregi.

Investitorii au digerat prima dezbatere dintre preşedintele Donald Trump şi candidatul democrat Joe Biden, care a fost plină de întreruperi şi cu insulte constante.

"Presiunile de volatilitate pe termen scurt probabil că nu se vor diminua imediat după această dezbatere. Într-un anumit sens, creează şi mai multă incertitudine ", a spus Daniel Deming, director financiar la KKM Financial, citat de CNBC.

Actualizare -

Pieţele europene erau în scădere astăzi, datele economice pozitive nefiind suficiente pentru a compensa îngrijorările investitorilor în urma primei dezbateri prezidenţiale din SUA, arată investing.com.

Indicele pan-european STOXX600 afişa, la ora 12:30, un declin de 0,34%, în vreme ce DAX 30 al bursei din Frankfurt era în depreciere cu 0,7%, iar pentru FTSE 100 al pieţei londoneze scăderea se situa la 0,2%.

Vânzările cu amănuntul din Germania au crescut cu 3,1% în august, peste aşteptări, sporind speranţa că cheltuielile gospodăriilor din cea mai mare economie europeană vor ajuta regiunea să îşi revină în al treilea trimestru. Datele privind şomajul au surprins de asemenea pozitiv, rata şomajului scăzând la 6,3% în septembrie, faţă de aşteptările de a rămâne la 6,4%, mai arată investing.com.

Economia britanică a scăzut, de asemenea, cu mai puţin decât se estimase iniţial în al doilea trimestru, înregistrând în continuare un declin record, de 19,8%, dar mai bun decât estimarea iniţială, de 20,4%.

În Statele Unite, contractele futures pe Dow Jones afişau o scădere de 0,96%, în timp ce contractele indicilor S&P 500 şi Nasdaq 100 aveau declinuri de 0,91%, respectiv 1,06%.

Ceea ce a fost descris ca o dezbatere acerbă şi haotică între preşedintele Donald Trump şi democratul Joe Biden probabil nu a schimbat opinia alegătorilor indecişi, au spus analiştii, conform Market Watch.

Pierderile contractelor futures este posibil să reflecte temerile că victoria lui Biden va însemna impozite corporative mai mari, ceea ce poate fi negativ pentru piaţă. Între timp, investitorii vor urmări îndeaproape ultimele eforturi ale parlamentarilor americani de a obţine un nou pachet de stimulente fiscale, mai arată sursa citată.

Actualizare -

Preşedintele Donald Trump şi Joe Biden s-au confruntat ieri seară pe subiecte legate de economie, gestionarea pandemiei de Covid-19 şi Curtea Supremă a Statelor Unite, într-o primă dezbatere prezidenţială înflăcărată care, de multe ori, a căpătat tonuri personale.

Atacurile s-au declanşat încă de la început, pe subiectul Curţii Supreme unde Trump a desemnat-o pe Amy Coney Barrett pentru a ocupa locul rămas vacant după decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, notează CNBC.

"Am câştigat alegerile", a început Trump. "Alegerile au consecinţe."

Biden a răspuns că "poporul american are dreptul să aibă un cuvânt de spus" şi că "ar trebui să aşteptăm" până după alegerile prezidenţiale pentru a alege un alt judecător.

Dar Trump a intervenit imediat, întrerupându-l pe Biden înainte ca acesta să-şi fi încheiat răspunsul. Cei doi candidaţi au început să se lupte, mai întâi în privinţa realizărilor lui Barrett, trecând rapid în alte teritorii.

Moderatorul, Chriss Wallace de la Fox News, a intervenit după câteva schimburi de replici acide, începând chiar el să se certe cu Trump.

"Vă rog să-l lăsaţi pe vicepreşedinte (n.r. Biden) să vorbească", l-a admonestat Wallace pe Trump la un moment dat.

Biden l-a atacat pe Trump referitor la modul în care a abordat coronavirusul, susţinând că administraţia prezidenţială a început să informeze publicul cu privire la gravitatea bolii numai atunci când piaţa bursieră a fost lovită.

"Crezi pentru o clipă ceea ce spune, în lumina tuturor minciunilor pe care le-a spus despre întreaga problemă referitoare la Covid?", a întrebat Biden. "Nici măcar nu a recunoscut că ştia ce se întâmplă - ştia cât de periculos va fi încă din februarie - şi nici măcar nu a spus".

"A intrat în panică sau s-a uitat la bursă, una din două", a adăugat Biden. "Pentru că ghici ce? O mulţime de oameni au murit şi mulţi alţii vor mai muri, cu excepţia cazului în care el devine mult mai inteligent sau mult mai rapid".

Ambii candidaţi şi-au trâmbiţat calităţile pentru a conduce economia SUA prin pandemia de Covid-19.

Trump a evidenţiat reducerile fiscale şi câştigurile pieţei bursiere din timpul mandatului său, în timp ce Biden a punctat crearea unui număr de locuri de muncă semnificativ în timp ce era vicepreşedinte în administraţia Obama.

Actualul preşedinte american a spus: "Creşterea bursei înseamnă locuri de muncă. Înseamnă şi 401(k)'s (n.r. plan de pensionare din SUA). "

Trump către Biden: "Dacă vei deveni vreodată preşedinte cu ideile tale - vrei să îmi anulezi impozitele (reducerile de impozite). Îţi spun, vei pierde jumătate din companiile care au venit aici. ... vor pleca".

Biden a spus: "Am reuşit să avem o redresare economică care a creat locurile de muncă despre care vorbiţi. I-am oferit o economie în plină expansiune. El a spulberat-o".

În timpul confruntării, cotaţiile contractelor futures pe indicii bursieri americani au crescut uşor, dar au pierdut rapid avansurile când dezbaterea s-a încheiat.

---

Prima dezbatere faţă în faţă dintre Donald Trump, actualul preşedinte republican al Statelor Unite şi candidatul democrat Joe Biden este programată să înceapă în câteva ore (ora 04.00 a României), la Cleveland, în contextul în care, la data de 3 noiembrie, urmează să aibă loc alegeri pentru fotoliul de la Casa Albă. Date fiind condiţiile actuale, de pandemie, publicul de la dezbatere urmează să fie foarte restrâns comparativ cu anii trecuţi.

Analiştii consultaţi de Ziarul BURSA au păreri diferite legate de potenţialul impact al dezbaterilor şi al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite asupra economiei şi pieţei de capital.

Alegerile vin într-un moment aparte pentru societatea amerciană, puternic afectată de pandemia de Covid-19, dar cu bursele navigând în zona maximelor istorice, îndeosebi în urma implementării în SUA a unor măsuri fiscale şi monetare fără precendent, pentru a susţine economia puternic afectată de pandemie.

Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, ne-a spus: "Dezbaterile de dinaintea alegerilor pot avea influenţă asupra pieţelor dacă vreunul dintre cei doi candidaţi vor spune lucruri pe care nu le-au mai spus până acum. De pildă, dacă Joe Biden vine cu lucruri noi despre politica economică, îndeosebi despre impozitul aplicat companiilor, care mi se pare punctul cheie, atunci este posibil să schimbe anticipaţiile pieţei".

În opinia sa, în cazul în care Donald Trump va ieşi preşedinte, inflaţia va creşte, dobânzile vor rămâne jos, ceea ce înseamnă că bursa va performa mai bine.

Dar dacă va ieşi Joe Binden, n-ar fi exclus ca în câţiva ani să vedem ridicări de dobândă, este de părere analistul CFA.

"De exemplu, Pfizer a anunţat deja că primele două etape ale testelor vaccinului (n.r. împotriva Covid-19) au avut eficienţă de 99%. Chiar luna viitoare ar putea să înceapă vaccinarea şi, dacă lucrurile merg bine, undeva în primul trimestru din 2021 economia din Statele Unite îşi va reveni puternic. Şi, având în vedere câtă lichiditate s-a băgat în piaţă, este posibil ca economia să se recupereze chiar anul viitor. Dar apoi, probabil că vor trebui să se gândească cum să pună un stop, ca să nu se inflameze inflaţia. Din punctul meu de vedere, dacă Biden iese preşedinte, n-ar fi exclus ca, în funcţie de evoluţia economiei, să avem creşteri de dobânzi pe la mijlocul anului 2022 sau începutul lui 2023, pentru a mai tempera inflaţia. Cred că atunci când inflaţia va ajunge la 3%, Fed-ul va începe să retragă din stimuli", a explicat Adrian Codirlaşu, subliniind că este vorba doar despre un scenariu.

Adrian Mitroi, fost preşedinte al CFA România, este de părere că, din punct de vedere economic, pe termen lung nu contează cine va ieşi preşedinte în Statele Unite.

"Va fi un show după modelul tipic american, care va fi transmis peste tot, iar noi vom împrumuta de acolo. Şi probabil că va aduce o despărţire şi mai profundă în interiorul societăţii americane, între dreapta şi stânga, dar economic nu contează", a punctat analistul CFA.

Din punctul său de vedere, pentru economie şi pentru pieţe sunt relevante trei lucruri: "Primul ţine de faptul că oamenii nu prea mai contează, pentru că în spate este o maşinărie media care poate să le dea diferite culori. Prietenia cu taxele este doar un foc de paie, pentru că, până la urmă, nu este un element substanţial de decizie investiţională".

În opinia sa, nici coporaţiile nu mai contează, decât dacă au nişte lideri carismatici. "Contează viziunea, dar problemele apar atunci când liderii trebuie să livreze rezultate, dar se vede că s-a livrat doar carismă, nu profitabilitate", a punctat analistul CFA.

Nu în ultimul rând, am intrat în "K-economie", ceea ce înseamnă un divorţ puternic între capitalismul financiar şi economia reală, este de părere Adrian Mitroi.

"În partea superioară (n.r. a literei K) avem capitalismul financiar, iar în partea inferioară este de fapt economia reală care merge în jos. Urmează o perioadă lungă şi dificilă de reaşezare. Prevăd scăderi economice cu două cifre şi deficite cu două cifre, ceea ce nu este un capăt de lume, dar trebuie finanţate într-un fel. Iar finanţarea se poate face doar prin creşterea substanţială a datoriei publice. Finanţarea se face prin datorii cu maturităţi cât mai îndepărtate, ca pieţele să nu vadă cât de greu este acum", a explicat fostul preşedinte al CFA România.

Pentru alegerile din 3 noiembrie, sondajele indică un avantaj consistent pentru Biden, care conduce cu 49,8% din voturi, faţă de Trump care are 42,9%, conform unei medii naţionale realizată de Real Clear Politics şi citată de MarketWatch.

Potrivit lui Paul Nolte, manager de portofoliu la Kingsview Investment Management, participanţii la piaţă deja şi-au semnalat aşteptările privind rezultatul alegerilor din 2020, şi nu prevăd surprize majore. Acesta a explicat că, în general, se uită la modul în care evoluează piaţa de la Ziua Muncii (7 septembrie) până la Ziua Alegerilor (3 noiembrie) pentru a determina cine câştigă alegerile.

"Iar în acest moment, piaţa nu merge atât de bine, aşa că se înclină mai mult către Biden", a spus Nolte, citat de MarketWatch.

Ryan Detrick, strateg şef la LPL Financial a precizat, pentru aceeaşi sursă: "Adevărul este că majoritatea oamenilor ştiu probabil cu cine vor vota în acest moment. Totuşi, o prezentare puternică sau slabă a unui candidat are potenţialul de a-i influenţa pe unii dintre ultimii nehotărâţi".

Pentru Michael Antonelli, strateg la Robert W. Baird & Co, dezbaterile nu au o influenţă mare pentru pieţe, indicând către 2016 drept un exemplu cu mişcări slabe ale cotaţiilor.

În mare parte, investitorii îl consideră pe Trump favorabil pentru Wall Street, în timp ce mulţi se aşteaptă ca Biden să crească impozitele pe profit şi să întărească reglementările, măsuri despre care unii susţin că vor apăsa asupra preţurilor acţiunilor, cel puţin pe termen scurt.

Într-o analiză a XTB România, se arată că Biden a promis că nu va creşte impozitele pentru cei care câştigă mai puţin de 400.000 de dolari pe an, dar s-ar concentra asupra corporaţiilor bogate şi a celor tehnologice.

O prestaţie solidă a oricărui candidat la preşedinţie în cadrul dezbaterii poate determina o reformulare a cotelor la pariuri şi a sondajelor, care la rândul lor este posibil să modifice perspectiva anumitor politici, conform MarketWatch.

Principalul subiect al primei confruntări dintre cei doi pretendenţi la fotoliul de la Casa Albă este felul în care a gestionat administraţia Trump pandemia de coronavirus, în contextul în care Statele Unite au înregistrat 7 milioane de cazuri de îmbolnăvire şi peste 200.000 de decese. În atenţia dezbaterii urma să fie adusă şi situaţia economică a SUA, respectiv redresarea după perioada de blocaj generată de carantină.

Ambele tabere aşteptau discuţii aprinse între cei doi candidaţi.

Recent, preşedintele Donald Trump a refuzat să se angajeze la un transfer paşnic al puterii în cazul înfrângerii sale în alegerile din noiembrie. În contextul în care este depăşit în sondaje de contracandidatul său, preşedintele republican se plânge mereu de condiţiile organizării scrutinului şi afirmă că votul prin corespondenţă este o sursă de potenţiale fraude.

Alte două dezbateri între cei doi candidaţi ar urma să mai aibă în loc în datele de 15 şi 22 octombrie.