Analiştii: Trecerea la IFRS va elibera valută în piaţă

• BNR nu va permite o apreciere rapidă a cursului

Trecerea băncilor din sistemul nostru bancar la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), de la 1 ianuarie 2012, va elibera în piaţă o "cantitate însemnată de valută", ca urmare a noului sistem de provizionare, sunt de părere analiştii economici. Totuşi, chiar dacă va exista un exces de valută în piaţă, care probabil va determina vânzări de euro, nu va exista o tendinţă de apreciere a monedei naţionale, susţin analiştii.

Melania Hăncilă, economistul şef de la Volksbank, ne-a declarat că valuta eliberată în piaţă ca urmare a trecerii la IFRS va fi vândută treptat de bănci.

Domnia sa ne-a precizat: "Noul sistem de provizionare conform metodologiei IFRS va elibera în piaţă o cantitate însemnată de valută, care în mare parte va fi vândută treptat, băncile având la dispoziţie primul semestru din 2012 pentru a-şi lichida poziţia valutară, ceea ce va implica în mare parte vânzări de euro. În contextul actual, este puţin probabil ca vânzările de euro să conducă la o apreciere a leului, deoarece presiunile de apreciere interne vor fi contrabalansate de tensiunile de pe pieţele externe, astfel nivelul suport de 4 lei/euro va rezista, mai ales că nici Banca Centrală nu va permite o apreciere rapidă a cursului, datorată unor factori conjuncturali, cum ar fi trecerea la IFRS".

Economistul şef de la Volksbank a adăugat că raportarea financiară conform IFRS este în principal o modificare de natură contabilă şi va presupune cheltuieli mai scăzute ale băncilor cu provizioanele.

Melania Hăncilă a adăugat: "Un prim impact va fi majorarea veniturilor bancilor, ceea ce ar putea determina trecerea pe profit a sistemului bancar în 2012, după ce în ultimii doi ani s-au înregistrat pierderi la nivel de sistem. Deşi, trecerea la IFRS va presupune diminuarea provizioanelor, nu va implica şi relaxarea normelor de prudenţialitate impuse de BNR".

Analistul Lucian Isar este de părere că trecerea la IFRS este un "pas întârziat cu un număr de ani spre normalitate".

Domnia sa ne-a declarat că păstrarea normelor locale de provizionare a fost o măsură a Băncii Centrale care a accentuat criza şi nu a permis nici reluarea creditării, în anii în care Europa îşi revenise, şi nici restructurări proactive.

În privinţa posibilităţii eliberării de provizioane care ar putea să influenţeze evoluţia cursului de schimb, ca urmare a trecerii la IFRS, Lucian Isar este de părere nu este obligatoriu ca Banca Centrală să permită efecte asupra poziţiilor valutare şi implicit asupra cursului.

Angela Manolache, director advisory în cadrul firmei de consultanţă KPMG România, ne-a declarat că provizioanele calculate conform regulilor Băncii Naţionale a României (BNR) actuale sunt în general mai mari decât provizioanele IFRS, iar eliberarea unor provizioane în valută este de natură să crească poziţia valutară lungă a băncilor, însă acestea au la dispoziţie multiple mecanisme de echilibrare a poziţiei valutare.

"În plus, BNR a prevăzut o perioadă de şase luni de la data tranziţiei pentru reîncadrarea în limitele reglementate ale indicatorilor de prudenţă bancară, inclusiv limitele privind poziţia valutară", potrivit domniei sale.

Angela Manolache ne-a mai precizat că trecerea la IFRS, ca bază a contabilităţii, este de natură să simplifice sistemul de raportări financiare ale băncilor, prin renunţarea la raportările paralele conform reglementărilor contabile româneşti şi conform standardelor internaţionale, care reprezentau oricum o cerinţă a acţionarilor, finanţatorilor şi băncilor corespondente din străinătate.

Domnia sa a adăugat că pregătirea unui singur set de situaţii financiare, pe baza unor principii contabile general acceptate la nivel internaţional, este de natură să sporească transparenţa rezultatelor raportate de bănci, precum şi comparabilitatea cu instituţiile similare din statele care au adoptat acest sistem de raportare.

În timp ce analiştii de la noi sunt de părere că BNR nu va permite întărirea leului, pe fondul eliberării de provizioane, analiştii de la banca "JPMorgan" susţin că euro se va deprecia cu 3% în următoarea perioadă, urmând să ajungă până la valoarea de 4,2 lei/euro, datorită schimbării standardelor de contabilitate pentru bănci, care va determina instituţiile financiare să schimbe volume mari de valută în monedă locală.

Instituţiile financiare vor ajunge în situaţia de "supraprovizionare", potrivit "JPMorgan", deoarece regulile IFRS permit băncilor să reducă provizioanele constituite pentru credite neperformante în cuantum echivalent cu 100% din valoarea de piaţă a colateralului, faţă de doar 25% în cazul standardelor RAS (n.r. standarde contabile româneşti).

• Isar: "Noile norme prudenţiale sunt o imixtiune a Băncii Centrale, inoportună pentru acest moment al crizei"

BNR s-a ocupat, în ultimul timp, de stabilirea cadrului juridic necesar pentru trecerea la IFRS, stabilind de comun acord cu comunitatea bancară o serie de filtre prudenţiale, care să nu conducă la creşterea artificială a indicelui de solvabilitatea al băncilor (lucru care ar permite o relansare nesustenabilă a creditării), potrivit declaraţiilor lui Florin Georgescu, primviceguvernatorul BNR, din urmă cu două săptămâni. Domnia sa a precizat, la acea dată, că provizioanele din punct de vedere prudenţial şi pe IFRS vor fi calculate introducându-se filtrele prudenţiale.

Analistul economic Lucian Isar este de părere că noile standarde (n.r. IFRS) normalizează abordarea de business a băncilor, dar cele prudenţiale care vor fi introduse de BNR sunt inoportune.

Domnia sa ne-a declarat: "Noile norme prudenţiale sunt din nou o imixtiune a Băncii Centrale, inoportună pentru acest moment al crizei. Este de neînţeles ca, în condiţiile în care apetitul de credit şi poziţia de lichiditate se diminuează, reglementatorul să pună piedici suplimentare în reluarea fluxurilor financiare".

Angela Manolache, director advisory în cadrul KPMG România, ne-a precizat că filtrele prudenţiale aplicabile de la 1 ianuarie 2012 (cele referitoare la ajustările prudenţiale pentru deprecierea creditelor care vor fi calculate după o metodologie similară cu cea actuală) sunt de natură să asigure o continuitate a cerinţelor prudenţiale actuale şi după data trecerii la IFRS, tocmai pentru evitarea unui impact major al trecerii la IFRS asupra solvabilităţii băncilor.

Domnia sa a adăugat: "În plus, apetitul de creditare al băncilor este legat numai parţial de nivelul de capital deţinut care se regăseşte în indicatorul de solvabilitate, fiind influenţat de multe alte variabile cum ar fi lichiditatea, rentabilitatea aşteptată având în vedere ratele de pierdere ridicate, existenţa unei cereri viabile pentru creditare retail şi a unor proiecte rentabile pentru creditarea corporate".

Angela Manolache nu se aşteaptă să existe o influenţă sesizabilă (pozitivă sau negativă) asupra activităţii de creditare a băncilor, ca urmare a trecerii la IFRS.

• KPMG: Diferenţele între raportările băncilor pe RAS şi IFRS creează o volatilitate a rezultatelor

Diferenţele între raportările băncilor locale pe RAS şi respectiv pe IFRS s-au adâncit, pe fondul deprecierii portofoliilor de credite, şi creează volatilitate în interpretarea rezultatelor băncilor, arată un studiu al companiei de consultanţă KPMG România. Studiul precizează că diferenţele dintre IFRS şi RAS exprimate ca procent din profitul total sau capitaluri proprii totale au continuat trendul ascendent observat şi în perioadele anterioare, în principal din cauza diferenţelor aferente ajustărilor pentru pierderi din deprecierea portofoliilor de credite determinate în conformitate cu fiecare din cele două cadre de raportare.

"Deşi ne apropiem cu rapiditate de data de 1 ianuarie 2012, diferenţele dintre standardele contabile româneşti şi IFRS rămân în continuare importante şi creează volatilitate în interpretarea rezultatelor băncilor româneşti", a precizat Cezar Furtună, partener la KPMG România în cadrul Departamentului de Servicii Financiare, potrivit unui comunicat al companiei.

Domnia sa a adăugat că provocările cu care se confruntă băncile de la noi în adoptarea IFRS nu se opresc la 1 ianuarie 2012: "Băncile româneşti trebuie să înţeleagă, de asemenea, că metodologiile IFRS sunt în continuă schimbare. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) publică în mod constant proiecte noi cu impact direct asupra băncilor şi care au în vedere potenţialele implicaţii contabile ale cerinţelor de reglementare".

Studiul realizat de KPMG în România are la bază raportările financiare pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2010, actualizate pentru 30 iunie anul acesta, acolo unde informaţiile au fost disponibile, şi cuprinde 22 de bănci locale.