ANALIZĂ A CONSILIULUI PENTRU RELAŢII EXTERNE DIN SUA Eliminarea energiei produse din cărbune, un obiectiv dificil pentru ţările lumii

Eliminarea cărbunelui din producţia de energie nu se va realiza uşor la nivel global, iar experţii sunt de părere că ţările lumii ar trebui să facă mai mult decât şi-au stabilit prin anumite obiective până acum, ca să renunţe treptat la această materie primă şi s-o înlocuiască cu surse de energie regenerabilă, astfel încât să obţină emisii nete zero până la jumătatea secolului.

O analiză realizată de Consiliul pentru Relaţii Externe din SUA, o organizaţie americană non-profit, specializată în politică externă şi afaceri internaţionale, aminteşte că unul dintre obiectivele celei de-a 26-a Conferinţe a Părţilor (COP26), care s-a desfăşurat la Glasgow, Scoţia, din 31 octombrie până astăzi, a fost determinarea ţărilor să elimine treptat cărbunele din producţia de energie, context în care secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, le-a cerut statelor dezvoltate să înceteze utilizarea cărbunelui până în 2030, iar alte ţări să facă acest lucru până în 2040.

În timpul conferinţei, 23 de ţări şi-au luat noi angajamente în acest sens, unele semnând o iniţiativă menită să ajute ţările în curs de dezvoltare, precum India şi Africa de Sud, să elimine utilizarea cărbunelui. Totodată, ţările din Grupul celor Douăzeci (G20 - grupul ţărilor dezvoltate) s-au angajat să înceteze finanţarea construirii de noi centrale electrice pe cărbune peste graniţe, până la sfârşitul anului.

• China continuă să construiască centrale electrice pe cărbune

Cărbunele reprezintă aproximativ 30% din consumul global de energie, arată analiza, care precizează că multe ţări se bazează în continuare pe combustibilii fosili, în special în Asia.

China - cel mai mare consumator şi producător de cărbune din lume - a continuat să construiască centrale electrice pe cărbune pe plan intern, contribuind cu 75% la toată energia nouă produsă din cărbune în 2020.

India - al doilea consumator de cărbune din lume - încă se bazează pe cărbunele ieftin ca să furnizeze energie electrică milioanelor de gospodării şi multor industrii, ameninţând astfel propriul obiectiv de a atinge emisii nete zero până în 2070.

Dar, în alte părţi ale lumii, utilizarea cărbunelui este în scădere. Unele dintre ţările care se numără în prezent printre primii douăzeci de consumatori de cărbune s-au angajat să-l elimine treptat, inclusiv Indonezia, Japonia şi Vietnam. Şi, deşi Statele Unite nu şi-au luat un angajament oficial în acest sens, utilizarea cărbunelui a scăzut în ultimii ani, deoarece gazul natural, care consumă mai puţin carbon, a fost folosit din ce în ce mai mult pentru generarea de electricitate.

• Oprirea utilizării cărbunelui, esenţială pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris

Arderea cărbunelui este una dintre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră, în special de dioxid de carbon, conform analizei, care notează: "Aceste gaze captează căldura soarelui în atmosferă, contribuind la creşterea temperaturii medii globale. Oprirea utilizării cărbunelui este esenţială pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris, care este prevenirea creşterii temperaturii medii a lumii cu 1,5EC. Analiştii spun că toate ţările ar trebui să elimine treptat centralele pe cărbune până în 2040 pentru ca lumea să aibă o şansă să se apropie de acest obiectiv".

• Angajamentele privind oprirea finanţării centralelor pe cărbune, de folos

Angajamentele ţărilor G20 de a pune capăt finanţării publice pentru noile centrale electrice pe cărbune din exterior, până la sfârşitul anului, sunt foarte importante, conform analizei.

Între 2018 şi 2020, ţările G20 au oferit finanţare publică de 8 miliarde de dolari pe an pentru proiectele de cărbune din afara graniţelor, potrivit unui raport al Friends of the Earth U.S. şi Oil Change International.

Cu ocazia COP26, participanţii au semnat şi un angajament potrivit căruia 25 de ţări şi cinci instituţii financiare vor opri finanţarea publică pentru majoritatea proiectelor de combustibili fosili până la sfârşitul anului 2022.

Experţii spun că impactul ar fi major dacă cele mai mari economii ale lumii ar recurge şi la alte angajamente legate de cărbune:

- Eliminarea cărbunelui pe plan intern: angajamentul G20 se concentrează pe noile centrale din exteriorul ţărilor, nu pe cele de pe plan intern. China, cel mai mare finanţator public de centrale electrice pe cărbune din străinătate, produce de aproape zece ori mai multă energie pe cărbune pe plan intern decât în exterior.

- Eliminarea excepţiilor: angajamentele includ doar proiectele din străinătate care nu captează emisii de carbon. Asta înseamnă că unele tipuri de proiecte pe combustibili fosili vor fi în continuare permise.

- Limitarea finanţării atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat: angajamentul G20 se aplică doar finanţării din sectorul public. Aşadar, nu este menţionat sectorul privat, care finanţează majoritatea proiectelor de cărbune în străinătate, potrivit unui raport din 2021 al cercetătorilor de la Universitatea din Boston. Cercetătorii au descoperit că, deşi China este cel mai mare finanţator public, investitorii privaţi şi băncile comerciale din Japonia şi ţările occidentale contribuie, la rândul lor, la finanţarea semnificativă a domeniului. În ianuarie 2021, investitorii americani aveau o cotă de 58% din investiţiile instituţionale în industria globală a cărbunelui, conform Universităţii din Boston.

• Producţia zilnică de cărbune a Chinei, la nivel maxim

Producţia zilnică de cărbune a Chinei a atins recent un nou nivel maxim, asigurând astfel aprovizionarea cu energie în ţara care a fost lovită de o criză în domeniu.

Producţia naţională de cărbune şi oferta de pe piaţă continuă să crească, iar Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC) a informat, la data de 8 noiembrie, că aceasta a atins 11,93 milioane de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, anunţă Global Times.

Între 1 şi 5 noiembrie, producţia medie zilnică de cărbune a Chinei a fost de 11,66 milioane de tone, în creştere cu peste 1,2 milioane de tone faţă de cea de la sfârşitul lunii septembrie, pe măsură ce minele de cărbune au fost puse treptat în funcţiune, iar măsura de suspendare temporară a producţiei de cărbune a fost eliminată, conform NDRC.

De asemenea, aprovizionarea cu cărbune termic continuă să crească în China, iar stocurile de cărbune de la centralele electrice se refac în mod accelerat. În noiembrie, livrările medii zilnice de cărbune la centralele electrice au atins 7,74 milioane de tone, iar stocurile de cărbune au ajuns la 1,6 milioane de tone.

La data de 6 noiembrie, stocul de rezerve de cărbune la nivelul centralelor electrice ale ţării asiatice depăşea 117 milioane de tone, în creştere cu aproximativ 40 de milioane de tone faţă de sfârşitul lunii septembrie, potrivit NDRC.

Totodată, importurile de cărbune ale Chinei au ajuns la 26,943 milioane de tone în octombrie, în creştere cu 96,29% în ritm anual, potrivit datelor publicate duminică de Administraţia Generală a Vămilor.

Creşterea producţiei şi a livrărilor de cărbune în întreaga ţară a dus la scăderea preţurilor acestei materii prime, subliniază NDRC, adăugând că preţurile cărbunelui sunt aşteptate să scadă în continuare.

Chiar dacă îşi majorează producţia de cărbune, China promite să accelereze ritmul de reducere a energiei produse din această materie în perioada 2021-2025, respectiv să crească ponderea consumului de energie nefosilă la aproximativ 20%.

• BP: Asia-Pacific a generat 52% din emisiile globale de CO2 în 2021

Asia-Pacific găzduieşte unii dintre cei mai mari emiţători de carbon din lume, iar experţii sunt de părere că o mare parte din eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice depind de faptul că ţările asiatice îşi reduc dependenţa de cărbune.

Regiunea Asia-Pacific a generat, anul trecut, 52% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit celei mai recente ediţii a raportului Statistical Review of World Energy, realizat de compania petrolieră britanică BP Plc.

Conform documentului, numai China a contribuit cu 59% din emisiile din regiune, iar India - cu 13,7%.

Cărbunele a reprezentat mai mult de un sfert din consumul mondial de energie primară, notează raportul, adăugând că energia primară se referă la energia în forma sa originală - cum sunt cărbunele şi petrolul - înainte să fie transformată în alte resurse.

Anul trecut aproximativ 47,8% din energia consumată în Asia-Pacific a provenit din cărbune, potrivit datelor din raportul BP. Acest procent este cel mai mare în rândul grupurilor geografice prezentate în raport, care includ Africa, Europa şi America de Nord.

Orientarea regiunii de la combustibilii fosili către surse regenerabile este "mult prea lentă", potrivit lui Gavin Thompson, vicepreşedinte pentru Asia-Pacific la compania de consultanţă energetică Wood Mackenzie. În opinia sa, această situaţie este creată, în mare parte, de politica guvernamentală a regiunii, iar fără progrese în aceste politici, creşterea viitoare a economiei Asiei pare încă prea dependentă de combustibilii fosili, în special de cărbune.

Potrivit BP, primele locuri din clasamentul consumului de energie generată din cărbune în Asia-Pacific arată astfel: China - 57%, India - 55%, Indonezia - 43%, în Filipine - 40%, Taiwan - 34%, Australia - 30%.