ANALIZĂ ALPHA BANK: Convergenţa Maastricht - criterii pentru aderarea la zona euro

Gradul de pregătire pentru adoptarea monedei unice de către statele membre ale Uniunii Europene (UE) care încă nu au adoptat moneda euro este evaluat de rapoartele de convergenţă elaborate de Banca Centrală Europeană (BCE) la fiecare doi ani, potrivit Ellei Kallai, Econonomist-Şef al Alpha Bank.

Conform sursei citate, criteriile care se iau în calcul sunt: stabilitatea preţurilor, sănătatea poziţiei fiscale aşa cum rezultă din nivelul deficitului bugetar şi al datoriei publice brute raportate la PIB, stabilitatea cursului de schimb în raport cu euro, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung şi convergenţa juridică, în special legată de independenţa băncilor centrale şi integrarea lor juridică în Eurosystem - autoritatea monetară din zona euro.

Criteriul stabilităţii preţurilor este considerat îndeplinit dacă inflaţia anuală medie armonizată nu depăşeşte cu mai mult de 1,5pp media celor mai mici 3 valori ale ritmului anual mediu armonizat al preţurilor de consum din statele membre ale UE.

Poziţia fiscală sănătoasă este considerată aceea în care deficitul bugetar anual este sub 3% din PIB şi datoria publică brută este sub 60% din PIB.

Moneda este considerată stabilă dacă de-a lungul unei perioade de doi ani, perioada minimă de petrecut în Mecanismul Cursului de Schimb II (MCSII), cursul faţă de euro nu se depreciază sau apreciază cu mai mult de 15% din paritatea centrală stabilită înainte de intrarea în MCSII.

Criteriul ratei dobânzii pe termen lung este considerat îndeplinit dacă randamentul titlurilor de stat pe termen lung pe piaţa secundară nu depăşeşte cu mai mult de 2pp media randamentelor titlurilor de stat pe termen lung ale celor trei ţări din UE cu inflaţia cea mai mică.

Concluziile celui mai recent raport de convergenţă elaborat de BCE în 2022 pentru ţările din regiune - Cehia, Ungaria, Polonia şi România - au fost:

1) nici una din ţări nu îndeplinea criteriul stabilităţii preţurilor;

2) doar în Polonia atât deficitul bugetar, cât şi datoria publică brută se situau sub plafonul Maastricht; în timp ce în Cehia şi România doar datoria publică brută se situa sub referinţa Maastricht;

3) nici una din ţări nu participa în MCSII şi doar în România volatilitatea cursului de schimb faţă de euro a fost evaluată ca fiind foarte redusă, în principal datorită politicii de flotare controlată, în celelalte ţări unde cursul de schimb este flotant volatilitatea a fost evaluată ca fiind ridicată;

4) doar Cehia îndeplinea criteriul ratei dobânzii pe termen lung;

5) legislaţia niciunei ţări nu se conforma pe deplin cu cerinţele de independenţă a băncii centrale, de interzicere a finanţării monetare şi de integrare juridică în Eurosystem.

Aceste concluzii au fost formulate pe baza datelor existente până în aprilie 2022.

Extinderea perioadei de analiză până la cele mai recente date disponibile relevă şi mai multă divergenţă. În toate ţările, excesul de inflaţie peste referinţa Maastricht a crescut, România având cea mai mică deviere în decembrie 2022 (Fig. 1). Cu excepţia Poloniei, deficitul bugetar este peste 3% din PIB, cea mai mare deviere având-o România şi Ungaria în trimestrul 3 din 2022 (Fig. 2), România fiind încadrată în procedura de deficit excesiv încă din aprilie 2020. Datoria publică brută este sub referinţa Maastrich de 60% din PIB în Cehia, Polonia şi România (Fig. 3). Volatilitatea cursului de schimb faţă de euro, se menţine în toate ţările cu excepţia României (Fig. 4). Randamentele titlurilor de stat pe termen lung depăşesc referinţa Maastricht în toate ţările, cel mai mult în România şi Ungaria (Fig. 5).

Pentru repunerea României pe traiectoria convergenţei, recomandările raportului de convergenţă sunt preţioase şi bune de urmat. România are nevoie de politici economice orientate spre stabilitate şi reforme structurale de anvergură. Calitatea relativ slabă a instituţiilor şi guvernanţei ţării, mediul de afaceri slab continuă să împiedice potenţialul de creştere. Absorbţia eficientă a fondurilor UE rămâne esenţială pentru stimularea creşterii economice pe termen mediu şi ghidarea economiei în viitoarea tranziţie verde şi digitală. Eforturile de reformă având drept scop combaterea corupţiei, îmbunătăţirea concurenţei şi predictibilităţii sistemelor fiscale, judiciare, de reglementare şi administrative ale ţării sunt necesare. Pentru a consolida şi mai mult încrederea în sistemul financiar naţional autorităţile competente ar trebui să continue să îşi îmbunătăţească practicile de supraveghere, urmând recomandările organismelor internaţionale şi europene relevante şi colaborând cu alte organisme naţionale de supraveghere din statele membre UE în cadrul colegiilor de supraveghere.