ANALIZĂ AMCHAM: Bugetul de Stat pentru anul 2021 - un pas înainte în direcţia dezvoltării României prin investiţii şi consolidare fiscală

În contextul dezbaterilor pe marginea planificării Bugetului de Stat pentru anul 2021, AmCham România remarcă o serie de direcţii pozitive, precum şi câteva arii care necesită o atenţie sporită în cadrul execuţiei bugetare.

În primul rând, pe zona de cheltuieli, o zonă în care mediul de afaceri mereu a considerat că este necesară eficienţă şi prudenţă, la fel ca în mediul privat, salutăm faptul că bugetul propus este unul de consolidare, prin limitarea cheltuielilor directe.

Tot în zona de cheltuieli, vedem o creştere importantă la capitolul investiţii, care ar urma să ajungă în anii următori la un nivel dublu faţă de anii pre-pandemie şi ar fi o alocare fără precedent pentru România. Investiţiile sunt destinate infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei, domenii pe care AmCham România le consideră esenţiale, şi care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiţii să fie însoţite de creşterea capacităţii de execuţie administrativă, capitol la care România are potenţial semnificativ de ameliorare.

În al doilea rând, pe zona de venituri, creşterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuşi această performanţă va rămâne în istoria economică a României. În acest context considerăm că proiectul de buget ar trebui să includă măsuri concrete de creştere a gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale, care să permită atât apropierea acestuia de media europeană, cât şi reducerea economiei informale.

Întrucât fondurile europene continuă să fie principala sursă de finanţare a proiectelor de investiţii, este obligatorie accelerarea ratei de absorbţie începând cu 2021 pentru execuţia bugetară şi creşterea economică în ansamblu. Priorităţile imediate în acest sens trebuie să fie finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi nu oricum, ci prin avansarea unor proiecte şi reforme reale.

În ansamblu, salutăm începerea consolidării fiscale, însă considerăm că se impun măsuri mai curajoase de limitare a deficitului structural pentru perioada 2022 - 2024 (acesta rămânând deocamdată mult peste obiectivul pe termen mediu), atât prin reducerea cheltuielilor, cât şi prin creşterea gradului de colectare a veniturilor fiscale şi prin absorbţia semnificativ îmbunătăţită a banilor europeni.

Avem convingerea că un Buget de Stat coerent, care să reflecte realităţile economice şi să răspundă provocărilor actuale, corelat cu un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă corect proiectat, vor fi definitorii pentru modul în care România va folosi fereastra de oportunitate 2021- 2023, până la următoarele alegeri, pentru a realiza reformele structurale, a menţine echilibrul macroeconomic şi a valorifica oportunităţile de repoziţionare a economiei româneşti în lanţul valoric global.